Monthly Archives: martie 2014
chiar adevărat?
fiecare moment care ar putea fi începutul unui miracol,
adică? întâlnindu-i deodată privirile,
ridicându-ți mâna spre ochii ei, acolo unde îi dau ocol
orbitelor riduri mărunte, și le
mângâi încet – nici nu se șterg – dar nu asta contează.
să-i simți deodată viața care pulsează
ca în închipuirile tale, din totdeauna, în venele mici
pe obraz – și ce-ți spune ea, nici
să n-asculți, doar un gest de lumină.
clipa să ardă scurt pe fruntea ei, și atunci
să-i urmărești pe față cum lunecă adânci
străveziile însemne ale timpului care să vină
să dea încheiere înțeleaptă privirilor ei ridicate
spre tine – deodată adevărate.
Poem de Mircea Ivănescu
Monster Blues
femeile care mi-au împletit din cântecele sinistre botoșei pentru iarnă au dispărut într-o ceață într-un loc interzis, cu pleoape și solzi într-un cearcăn nu-mi pasă mi-aș vinde și sufletul dar mai aud muzica ce bine e când nu-ți găsești cuvintele când știi că foarfeca nu mai pătrunde în toate colțurile și băiețelul din lună, cu visul lui suspendat atât de departe de casă îmi ridic fața spre steaua de cobalt și râd ca un monstru ca un ucigaș incapabil de empatie ca breivik Poem de Claudiu Komartin din volumul „cobalt” (2013)
Destin
Se iubeau dar nu pentru că se vedeau rar — așa cum s-a consemnat mai târziu. Se iubeau pentru că aveau aceeași frică și aceeași cruzime. Făceau lungi plimbări prin cartierele vechi și își înscenau unul altuia viitorul /praf și pulbere, praf.../ Poem de Mariana Marin
Din cauza câtorva cântece
Din cauza câtorva cântece
în care am vorbit despre misterul lor,
femeile au fost
excepțional de binevoitoare
față de bătrânețea mea.
Fac un loc special
în viețile lor ocupate
și mă duc acolo.
Se dezgolesc
în felurile lor diferite
și spun:
„Privește-mă, Leonard,
privește-mă o ultimă dată”.
Apoi se apleacă peste pat
și mă acoperă
ca pe un bebeluș care tremură.
Poem de Leonard Cohen (din volumul „Cartea Aleanului” apărut la Editura Polirom în 2006)
Traducerea Șerban Foarță și Cristina Chevereșan
Și cântecul.