Tag Archives: fotografii

Amintirile unei toamne

 

Publicitate

Florile de pe balcon

În vara asta, balconul meu e mai plin de flori ca oricând.


Iarnă la Florieni(II)

27 decembrie

 

28 decembrie

Sfârșit


Iarnă la Florieni(I)

23 decembrie

24 decembrie

25 decembrie

26 decembrie


Impresii de toamnă


Mănăstirea Robaia

Mănăstirea Robaia se află la vreo 3-4 kilometri de Florieni(satul bunicii mele), o vizită la acest așezământ monahal este în fiecare vară pentru mine modul cel mai bun de  a mă reculege. Mănăstirea se află pe unul dintre malurile pârâului cu același nume. Există un drum pietruit ce o leagă de comuna Mușătești( în Jud. Argeș la 25 km de Curtea de Argeș pe șoseaua spre Câmpulung Muscel). O vatră de sihăstrie atestată documentar încă din secolul al XVI-lea găzduiește în zilele noastre un schit de maici unde totul este foarte bine rânduit, chiar dă impresia celor care o vizitează că se află într-un loc binecuvântat.


Florieni

Un loc în care merg în fiecare vară, parcă pentru un soi de purificare. Florieni e reperul rural de care mă simt cel mai atașat, mă leagă de el multe amintiri frumoase. Dar și pentru că acolo e de când mă știu bunica Maria.  E un loc în care îmi reamintesc ce este liniștea. Sper ca aceste fotografii să spună mai mult decât ar face-o mii de cuvinte. Voi mai posta și altele.

Q


Gloria Swanson(1899-1983)

O actriță americană, una dintre figurile proeminente în perioada  filmului mut. Odată cu dispariția lui și cariera Gloriei a intrat în umbră. Are o răbufnire cu rolul(Norma Desmond) din filmul „Sunset Boulevard”(1950) pentru care este apreciată și în zilele noastre de către cinefili. Cariera ei a continuat în teatru și televiziune, demonstrând abilitățile unui artiste complete.


Târgul Național al Cărții de Poezie(ediția I) – fotografii și impresii


M-am bucurat la începutul verii(2-5 iunie) de apariția unui târg de carte dedicat poeziei. Târgul Național al Cărții de Poezie este o inițiativă pe care o consider deosebită, asta pentru că sunt solidar cu mai toate evenimentele ce ne propun întâlnirea cu poezia contemporană.

Am fost la trei lecturi publice și am cumpărat cărți. Cele trei lecturi s-au ridicat la nivelul așteptărilor, poate și pentru că au fost susținute de poete și poeți din generații diferite, cu o foarte bună reprezentare a ceea ce înseamnă azi, poezia. Mi-a fost foarte greu să mă decid asupra cărților pe care urma să le cumpăr, oferta a fost variată și foarte interesantă, așa că în funcție de banii pe care i-am avut a trebuit să fiu foarte selectiv. Am cumpărat cărți pe care mi le doream de ceva timp și nu apucasem din varii motive să mi le procur, amânând achiziția celor apărute recent. M-a  mulțumit faptul că am avut ocazia de a întâlni într-un singur loc mai toate editurile ce publică poezie. Deasemenea, vreau să remarc efortul deosebit al Mirunei Vlada, care în cele două zile în care m-am perindat pe la târg, mi s-a părut atotprezentă și foarte implicată.

Consider că ideea acestui târg este foarte bună, poate că în următorii ani se va bucura de mai mult sprijin din partea instituțiilor culturale și de mai multă popularizare.

Și pentru că spuneam că am fost la trei lecturi, iată și câteva imagini:

Diana Geacăr a citit în cadrul lecturii ce s-a desfășurat la Institutul Blecher, care cu ocazia TNCP a avut o ediție mai deosebită ce a constat în lecturile a șase poete. Claudiu Komartin având astfel ocazia de a ni le prezenta și pe Angela Marinescu, Magda Cârneci, Ana Dragu, Simona Popescu și Rita Chirian.

La lectura de la Biblioteca Metropolitană(joi, 3 iunie) au citit poeții Daniel D. Marin, Mircea Valeriu Popa, Miki Vieru, Ovia Herbert și Constantin Abăluță. Au fost și două prezențe feminine, e vorba de poetele Gabriela Toma și Ofelia Prodan. (În fotografie: Ovia Herbert, Miki Vieru, Ofelia Prodan și Constantin Abăluță)

Gabriela Toma și Daniel D. Marin

Constantin Abăluță și Mircea Valeriu Popa

Ofelia Prodan

A treia lectură s-a desfășurat la sediul Uniunii Scriitorilor și a fost susținută de poeții Marin Mălaicu-Hondrari, Constantin Acosmei, Radu Vancu, Stoian G. Bogdan și Claudiu Komartin. Cel care jucat rolul „prezentatorului” a fost poetul Cosmin Perța. Publicul a fost numeros, deși lectura s-a desfășurat în salonul de la primul nivel al Casei Monteoru și mulți dintre cei prezenți au stat în picioare,  Sala Oglinzilor fiind ocupată cu un alt eveniment.

Marin Mălaicu-Hondrari

Claudiu Komartin

Radu Vancu

Stoian G. Bogdan

Constantin Acosmei


Control(fragment)

porumbei (fragment din romanul „Control” de Leonard Ancuța)

colentina, rezerva 62, neurologie. o cameră mică, undeva la mansardă. o mansardă care nu seamănă deloc cu cele din montmartre. iar acoperişurile clădirilor din jur nu seamană în niciun fel cu viziunile boeme şi luminoase ale pictorilor parizieni. şi nici mirosul nu e acelaşi. clorul şi parizerul nu sunt totuna cu absintul şi cocq-en-vine. în schimb pe acoperiş sunt mulţi porumbei. albi sau grizaţi, gînguresc a început de primăvară. destul de nepăsători. sunt, cu siguranţă, obişnuiţi cu durerea. i-am observat încă de cînd am intrat încăpere. cîteva zeci numai în faţa geamului meu.

se uită nevinovaţi prin geamul saloanelor, căutînd atenţie. mi-am dat seama că mulţi pacienţi îi hrănesc, le pun firimituri pe marginea pervazului. ei vin, se aşează cu gheruţele lor uscate, îi privesc cu ochi calzi, expresivi. nu-mi dau seama prea bine dar, deşi uşor deferenţi, interesaţi de festinul ce li se oferă, în ochiilor cerniţi se vede o licărire. poate e compasiune, poate e doar o umbră travestită de satisfacţie.

pe bolnavi îi interesează mai puţin ce-i cu porumbeii, cu atît mai puţin ce-i cu acea lumină stranie din ochii lor. în fiecare zi o mare parte a pacienţilor pune firimituri în fereastră, într-o juxtapunere a unor procese complet diferite. oamenii şi porumbeii, aşa îi văd, hrănindu-se unii pe ceilalţi. porumbeii primesc firimiturile şi în acelaşi timp le acceptă boala, durerea. ca şi cum ar înghiţii în ochii lor, în lumina acea ciudată care uneori pare o strălucire a întunericului, a vidului, toată suferinţa din aceşti bieţi bolnavi. la rîndul lor, pacienţii cumpără cu fiecare firimitură o cît de mică speranţa de însănătoşire, un permis de eliberare.

mi-am închipuit că va veni o zi cînd la fereastra mea, nu neapărat la spital, undeva, oriunde mă voi simţi gata de plecare, cu bagajele pregătite, cu rămas bunul achitat faţă de toţi cei care l-au meritat, voi vedea o mulţime nesfîrşită de porumbei. un stol imens, toţi negri. în clipa în care îşi vor lua zborul mă voi simţi deplin vindecat şi durerea va dispărea odată cu ei. definitiv.


**A trecut exact un an de la lansarea romanului „ Control” al cărui autor este Leonard Ancuța. Am fost anul trecut la lansarea din Club Control, așa că postez astăzi două fotografii de atunci. Cum spuneam și atunci, a fost un eveniment reușit, foarte bine organizat, demn de reamintire.