Monthly Archives: Octombrie 2011

Autobiografiile unui fanatic

 

Acesta este titlul prefaței semnate de Doris Mironescu la o carte recent apărută în Colecția „Biblioteca pentru toți” a Jurnalului Național. Este vorba despre o reeditare a două dintre operele lui Max Blecher – Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată.

„Cu totul remarcabil a fost debutul lui M. Blecher cu dramaticul lui volum Întâmplări în irealitatea imediată(1935), în nici o legătură cu epica, dar de o ascuțime de analiză psihologică sporită de ineditul câmpului de investigație. Înainte de a  fi închis în zalea lui de gips, copilul e închis în izolarea lui morală și în morbiditatea lui sufletească predestinată. Literatura confesională, de ultimă emisiune a noii generații literare.  Din neputința de a-și trăi viața îm acte, epic, răsare forța de concentrare a trăirii în sine, lumea de afară nu vine decât din percepție. mecanismul sufletesc al scriitorului se descompune în jocul a două resorturi: o mare capacitate de a percepe realitatea, de a o izola în contururi precise, de a fuziona cu ea(de pildă, scena scufundării în noroi) și, după această fuziune, de a o dilata în forme fantastice și de a o urmări în spaimele interioare ce provoacă. Scriitorul nu e un plastic în sensul obișnuit al pitorescului; realitatea se transformă în substanță sufletească morbidă. Stilul e, totuși, fără patos, ci de o mare preciziune și luciditate; halucinația izbutește, astfel, să se exprime în geometrie stilistică…”

E. Lovinescu


Institutul Blecher(47) – invitație


Era o fântână

Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea,
— Ca toate șoselele lumii, —
Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea
Era o fântână cu ciutura grea,
Căci apa-și clădise, trecând peste ea,
În straturi pojghițele humii…

 

…Era o fântână cu cumpăna grea,
— Ca toate fântânile vieții, —
Era o fântână cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie și caldă și rea,
Dar furca cu brațele-ntinse pândea,
Momind de departe drumeții…

 

Zoreau însetații s-ajungă să bea,
— Ca toți însetații din viață, —
Trăgeau cu putere de cumpăna grea,
Dar apa sălcie și caldă-i gonea,
Și-ades câte unul mai tânăr pleca,
Cu lacrimi de ciudă pe față…

 

Și-ades câte unul mai vârstnic râdea…
Ca toți ce-o cunosc apa vieții…

 

…Era o fântână cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie și caldă și rea,
Dar furca cu brațele-ntinse pândea,
Momind de departe drumeții…

 

Poem de Elena Farago


Institutul Blecher (46) – invitație


Dar

O zi atât de fericită.
Ceaţa se ridicase devreme, lucram în grădină.
Păsări colibri se ridicau deasupra florii de caprifoi.
Nu era pe pământ lucru pe care să-l fi vrut.
Nu ştiam pe nimeni demn de invidiat.
Uitasem toate relele întâmpinate.
Nu mă ruşinam să cred că am fost cine sunt.
Nici o durere nu simţeam în corp.
Îndreptându-mă, am văzut marea albastră şi pânzele.

Poem de Czeslaw Milosz

Traducerea Valeriu Butulescu


Luna Amară – Hunt The Wire


Institutul Blecher(45) – invitație