><

Un poem de Cosmin Perța

Sunt puternic, puternic și tânăr,

am crescut într-un sat cu zăpadă

cu păduri întoarse de-a valma,

ce ajungeau până în prag,

am crescut singur și gol,

cu o livadă, o pușcă de lemn și un bunic

alb cum sunt zorii lăptoși

care intrau dimineață de dimineață pe ușa deschisă

până la mine în pat.

∗

Sunt tânăr, tânăr și laș,

și asta pentru că am crescut

ascuns, sălbăticit, pentru că acolo

până la școală mergeam prin pădure,

iar la întoarcere mirosul de fiară,

de zăpadă topită sub blana mare și caldă a fiarei

mi se lipea de nări ca un alt simț,

care mă făcea să mă mișc mult mai repede

și mai sigur pe mine

și fiecare crenguță ruptă, fiecare zbor de liliac

erau atât de aproape

încât aș fi putut mușca din ele,

să mușc,

să mușc cu putere înainte să urlu.

∗

Erau atât de aproape și vii fiecare respirație

a ființelor mici și a fiarei

încât le purtam cu mine dincolo de ușa de lemn a casei,

de barda ascuțită a bunicului,

de mângâierile reci ale bunicii,

până în somn, până în măduva visului care mă cuprindea

ca o rădăcină uriașă de frasin ce-ascunde un foșnet de șerpi.

∗

Sunt tânăr, puternic și tânăr,

și asta doar pentru că am văzut sângele la timpul lui,

scurgându-se cu grijă-n pământ,

doar pentru că am văzut mâinile bărbatului puternic și îndurerat

fără vlagă, la vremea lor, doar pentru că

nimic nu s-a pierdut atunci de pomană,

ci în locul acela a crescut la început un copac,

apoi s-a lăsat o mireasmă

și-n jur un puternic zgomot începea să se-audă

direct în plămâni

și se împrăștia ca o ceață

în inima lucrurilor,

în iarbă, în pădure, în insecte și flori,

în lumea aceea verde, verde și luminoasă

cuprinsă de iarnă și dor.

Publicitate

Un poem de t.s. khasis

toată noaptea una dintre ferestre a rămas deschisă:

am întâlnit oameni mai singuri ca mine

și care arată mai rău

și nu ajung toată viața la o hotărâre

∗

nu țin să aflu ce s-a petrecut în realitate

∗

am căutat o reprezentare pentru dragoste

în timp ce un fluture a intrat din întâmplare

apoi a reușit să iasă

lovindu-se totuși de marginea geamului

The Love Song of J. Alfred Prufrock