Category Archives: carte

Îmbătați-vă

       Trebuie să fii mereu beat. În asta constă totul: asta e singura problemă. Pentru a nu simți oribila povară a Timpului, care vă strivește umerii și va țintuiește cu fața la pământ, trebuie să vă îmbătați fără încetare.
         Cu ce? Cu vin, cu poezie sau cu virtute, după cum vă e placul. Dar îmbătați-vă.
         Și dacă uneori pe treptele unui palat, în iarba verde a unui șanț, în singurătatea posomorâtă a camerei voastre, o să va treziți după beția ce s-a risipit pe jumătate sau a dispărut, întrebați vântul, valul, pasărea, steaua sau orologiul, tot ce fuge, tot de geme, tot ce se rostogolește, tot ce cântă, tot ce vorbește ce oră e, iar vântul, valul, pasărea, steaua sau orologiul vă vor răspunde: „E ora să vă-mbătați! Pentru a nu mai fi sclavii martirizați ai Timpului, îmbătați-vă; îmbătați-vă fără încetare! Cu vin, cu poezie sau cu virtute, după cum vă e placul”.

Poem de Charles Baudelaire din volumul „Mici poeme în prozã“ – Casa de Editurã Max Blecher(2015)

Traducerea Octavian Soviany

Anunțuri

Institutul Blecher(83) – invitație


Simplitate – o cronică

Reproduc în întregime cronica lui Doris Mironescu din Suplimentul de cultură. Mi-a produs o mare bucurie.

„O carte discretă, dar absolut remarcabilă este Cântec de leagăn pentru papușa cu pleoape căzute de George Floarea, apărută anul trecut la Max Blecher. E un debut, dar unul îndelung amânat, din partea unui poet care a înțeles că ceea ce are el de spus nu suportă o expresie pripită.

„Maturitatea“ sa nu e o valoare în sine, mai ales că, știm bine, impertinența debutanților a însemnat, în câteva celebre cazuri, marca de nedezlipit a talentului lor. E vorba de altceva aici. Poezia lui George Floarea intră într-o categorie îngustă și foarte pretențioasă, caracterizată de noțiuni subtile si insesizabile, de ambiguități reale și nu mimate, de gândire „slabă“, care se îndoieste de tot, fără excepții. E o întreaga școală a „bacovienilor“, foarte bine reprezentată azi de o categorie întreagă de practicanți ai scrisului stângaci, ai bâjbâielii metafizice pe întuneric, ai suferinței apăsătoare, care handicapează gândirea. În această școală nu se intră din întâmplare; trebuie multă știință pentru a ajunge să scrii ca un barbar. Am o puternică simpatie pentru astfel de poeți, pentru că performanța lor nu ține doar de îndemânare artistică, ci și de o anumita consecvența etică (sau cel putin așa îmi place să cred).

George Floarea se alătură acestui contingent poetic cu versurile lui venite dintr-o lume șubredă, nici cu totul distrusă, nici perfect închegată. Povestea lui e de același calibru: nu este nimic cu adevărat dramatic, nimic sfâșietor la modul memorabil, dar însuși faptul că viața lui își vede cusăturile și le simte destrămându-se încet produce o dramă. Amintirile sale din copilărie sunt simple, banale, oarecare; le lipsește chiar și gestul totalizant al „epifaniilor“ din povestirile joyciene. Stilul său e simplitatea, din când în când tulburată de blocaje inevitabile. „De pe acoperișuri se scurgea smoala“, sună finalul unui poem. Textele cuprind istorii mărunte, care zgândaresc ceva în coșul pieptului, nonevenimente care aveau un sens odată: „ne întâlneam la baza scărilor/ unul dintre noi avea chibritul/ celălalt lumânarea aprinsă/ uneori număram etajele/ alteori treptele/ nu ne puteam hotărî/ între opt și nouă suflăm în ea/ ca la o aniversare“. Amintirea are un ecou neliniștitor in conștiința, care face ca jocul anodin de copii să pară că acoperă un ritual cabalistic, al cărui sens a fost uitat. Întâmplările sunt evocate insistent si filmate îndelung, până acolo unde devin stranii și provoacă o stare de întrebare. Și aici se vede intuiția poetului care a găsit ceva adevărat, o problemă cu miză reală despre care să vorbească. În fond, nu despre amintiri este vorba, nu despre produsele unei memorii solicitate egotistic și penibil, ci despre știința dezolantă a unui poet fără iluzii de a pune în abis semnificația oricărui gest și utilitatea oricărei amintiri.

Amuțirea elocventă

Un mod de a opri scena rememorată înainte ca ea să se transforme într-un clișeu sentimental oarecare este autocenzura, amputarea frazei, limba mușcată ca să nu devină guralivă. Constantin Acosmei si T.S. Khasis s-au făcut apreciați, în anii din urmă, pentru tehnica lor inteligentă de a suci gâtul elocvenței inutile. Floarea li se alătură declarând și el, succint: „într-o noapte ploioasă/ aș vrea să am puterea de a stinge“. Sau, altadătă, obscurizând anume referință: „prin labirintul dintre blocuri/ trec nepăsător cu siguranța/ celui care deține harta“. Dar, trebuie spus, asta nu este cea mai proprie atitudine din poezia autorului de față. Amintirile lui Floarea nu sunt dramatice, n-au nimic ravășitor, genul lor fiind întotdeauna minorul. Or, amuțirea elocventă nu funcționează cu adevărat decât în preajma cataclismelor, care se lasă presimțite copleșitor chiar și atunci când nu sunt numite. În poezia lui Floarea, echivalența cataclismelor este emoția destul de comună a trecerii prin timp a unei ființe iubite, care se apropie de moarte (istoria creșterii si descreșterii), sau decrepitudinea unei bunici (niciun răspuns). Nici poemele unei sinucideri anunțate (sport de seară) ori „parabolele“ prizonieratului metafizic in real (iar si iar) nu mi se par izbutite, pentru că sacrifică perplexitatea ivită în momentele banale pentru înțelepciuni destul de comune, făcute anonime de o vastă literatură a traumei metafizice.

Poetul este cel mai convingător atunci când recurge la tema inconsistenței prezentului, a cotidianului decorativ, inutil pavoazat. Gesturile mici sunt dilatate și devin ambigue, într-o realitate care pare să-și iasă din sine. Și aici, ca de obicei la George Floarea, limbajul folosit e cel al simplității, rezistând tentațiilor de gesticulație verbală. Poezia trebuie să fie simplă ca să poată să arate clar ca disfuncția pe care o numește nu e o problema de percepție. Astfel, corectitudinea comportamentală e, de fapt, dubioasă, semnul unei instabilități de substanța a tuturor, a lumii întregi: „în metrou toți sunt îmbracați în hainele lor bune/ ne ținem unii altora pumnii“. Meseriile cele mai comune apar ca niște deghizamente demonice: „în lumina cuptoarelor ce topesc/ și călesc metalul/ ai să vezi o mogâldeață/ la baza elevatorului […]/dupa ce termina/ piticul se ridica/ i se disting numai ochii și bucuria/ apăsării pe buton“. Din afirmație exuberantă de sine, dragostea devine, ca la Acosmei, o lamentabilă punere în scenă, de care își dau seama primii indrăgostiți: „când/ mă/ primește/ în/ liniștea/ ei/ nu/ cu/ ghirlande/ ci/ cu/ un/ trup/ pe/ care/ zâmbetul/ se/ plimbă/ ca/ o/ gânganie/ rătăcită“. Altă dată, o scena domestică pare și ea reflexul dincoace de oglinda al unei presimțiri neliniștitoare: „copiii au amuțit mângâind-o pe bot/ pe creștet pe spinare/ niciunul n-a indrăznit s-o tragă de coada/ numai eu priveam către ei îngrijorat/ aproape orbit“. Iar grotescul are o latura inocenta, la fel de îngrijorătoare ca o manifestare a negativitații absolute: dar dacă violența nu are nici o conotație morală, dar dacă nu există bine și rău? Rar de tot iadul se arată ca iad, de obicei acolo unde viziunea poate fi atribuită altcuiva, de pildă unui autor celebru: „suntem în povestea lui bradbury// pe planeta unde plouă fără încetare/ un loc pe placul tău/ în vis îmi apare un soare lichid/ crește între noi floarea/ cu miros de cadavru“.

Există ieșire dintr-o astfel de indecizie? Unul dintre cele mai bune poeme din carte se numește metamorfoză & transfigurare, dar nu conține decât aceleași nostalgii absurde si refuzuri pe jumătate mute. În altă parte, Dumnezeu e pus la probă și dovedit necorespunzător: „aș crede până la capăt/ în zeul care-mi poate învia heringii/ din conserva pe care acum o deschid“. Amintirile precise si neliniștitoare din copilărie ascund poate o șansă ratată de transport metafizic, asa cum papușa cu pleoape căzute, budist, peste ochi este în același timp o bucata de plastic inerta și un mic martor din lumea „știutorilor“. Dar amintirile nu salvează, ele nu pot fi decât evocate in versuri stranii. Poezia oferă posibilitatea de a formula nostalgii revendicative („îmi doresc o gogoașă cu o floare de salcâm înăuntru“) sau de a descrie metaforic absoluțiunea visată („cerneala tampografică miroase a lalele pentru câteva secunde“). Dar poezia nu transfigurează, ba chiar devine o închisoare din care e bine să evadezi, dacă ai cum: „te trezești câteodata/în mijlocul unui poem/ pe care nu-l poți transcrie“.

George Floarea aduce în grupul bacovienilor din ultimele decenii un ton aparte, care e cel al ambiguității ascunse în lucrurile simple. Pornind de la subiecte rezervate îndeobște poeziei minore (copilăria, familia, cotidianul), Floarea atinge chestiunile care îi preocupă pe congenerii săi mult mai gravi. Este dovada valabilității și viabilității nebănuite a acestei direcții, dat fiind ca e vorba de o poezie „săracă“, ce se hrănește din deziluzie, îndoiala și abjurare.”

George Floarea, Cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute, Casa de Editură Max Blecher, 2013


Cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute

George Floarea - cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute

Volumul meu de debut apărut în această lună la Casa de Editură Max Blecher.

 


Gaudeamus 2011 – programul lansărilor de carte(o selecție)

Afiş Gaudeamus 2011

23 noiembrie(miercuri)

ora 16 – la standul Editurii Dacia XXI – „Umbra lui Ionatan” de Petre Anghel

24 noiembrie(joi)

ora 17.30 – la standul Editurii Humanitas Opere III. Discursuri edificatoare (1843-1844) şi Trei discursuri la ocazii imaginate de Søren Kierkegaard
Vor vorbi: Ana Stanca Tabarasi, Ştefan Vianu și  Vlad Russo.

ora 18 – la standul Editurii Herg Benet – lectură din texte inedite, discuții și sesiune de autografe Marius Iulian Stancu.

– la standul Editurii Polirom – Mircea Mihăieș – Ultimul Judt şi Tony Judt, Cabana memoriei
Prezintă: Horia-Roman Patapievici și Silviu Lupescu

25 noiembrie(vineri)

ora 15 – la standul editurii Humanitas -lansarea volumelor câştigătoare ale Concursului de Debut Literar UniCredit, ediţia a IV-a, 2011
Nu mă atinge de Dumitriţa Stoica
Pareidolia de Laurenţiu Belizan
Trestii de Petru Albu
Vor vorbi: Dumitriţa Stoica, Laurenţiu Belizan, Petru Albu, Liviu Papadima, Paul Cernat, Radu Paraschivescu, Anca Nuţă și Cristina Guseth.

-la standul Editurii Tracus Arte – „Securi decapitate” de Matei Vișniec

ora 16 – la standul Editurii Herg Benet – lectură din texte inedite, discuții și sesiune de autografe cu Leonard Ancuța.

– la standul Editurii Nemira – „Oase migratoare” de  Iulian Tănase.

ora 16.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Daniel Bănulescu, Cine a cîştigat Războiul Mondial al Religiilor?

Prezintă: Iulia Popovici, Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache.

ora 17.00  – la standul Editurii Brumar – „Divina tragedie” de Medeea Iancu.

la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Mitologii amînate” de Adrian Suciu

– la standul Editurii Humanitas – Ghepardul de Giuseppe Tomasi di Lampedusa(o nouă traducere)
Vor vorbi: Gabriela Lungu, Smaranda Bratu Elian, Vlad Russo și Denisa Comănescu.

– la standul Editurii Tracus Arte – „Grossomodo” de Mugur Grosu și „Curtea interioară” de Alina Pachițanu.

ora 18 – la standul Editurii Brumar – antologia „Marfă reîncărcată” cu Dan Mircea Cipariu, Bogdan O. Popescu, Dan Pleșa, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu.

Prezintă: Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Florin Iaru.

Invitat special: George Mihăiță.

– la standul Editurii Herg Benet -discuții și sesiune de autografe – „Antume” de Jean-Lorin Sterian.

ora 19 – la standul Editurii Herg Benet -discuții și sesiune de autografe – „Zeppelin Jack” de Marius Surleac.

26 noiembrie(sâmbătă)

ora 12 – la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Acte calde într-un decor negru pe scene separate de o linie grea” de Dan Stanciu.

ora 12.30 – la standul Editurii Humanitas – Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 de Lucian Boia
Vor vorbi: Lucian Boia, Florin Ţurcanu, Sorin Lavric și Gabriel Liiceanu.

ora 13   la standul Editurii Polirom –  Marta Petreu – De la Junimea la Noica şi Ion VarticCioran naiv şi sentimental (ediţia a treia, revăzută)

Prezintă: Ovidiu Şimonca, Cosmin Ciotloş și Adrian Şerban.
– la standul Editurii Tracus Arte – „Copil în Epoca de aur” de Dan Cârlea și „Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli!” de Alexandru Potcoavă.

ora 13.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Bianca Burţa-Cernat -Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică

Prezintă: Eugen Negrici, Ovidiu Şimonca și Daniel Cristea-Enache.


– la standul Editurii Humanitas  – Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică (eseuri)
Vor vorbi: Alex Al. Şahighian, Sorin Lavric și Denisa Comănescu.

ora 14 – la standul Editurii Brumar – Șerban Foarță – Hexachordos

Prezintă:  Octavian Soviany.

– la standul Editurii Cartea Românescă – Ruxandra Cesereanu, Marius Conkan- Ţinutul Celălalt

Prezintă: Simona Popescu, Octavian Soviany, Cosmin Pertadiu Şimonca și Daniel Cristea-Enache.

– la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Rock în Praga” de Andrei Zbârnea.

– la standul Editurii Humanitas – Faţă către faţă de Andrei Pleşu
Vor vorbi: Andrei Pleşu și Dan C. Mihăilescu.

ora14.30 -la standul Editurii Cartea Românească –  Matei Vişniec, romanul Dezordinea preventivă şi volumul de poezie La masă cu Marx

Prezintă: Carmen Mușat, Cosmin Ciotloş, Daniel Cristea-Enache.

– la standul Editurii Humanitas –  Emil Cioran, Despre Franţa şi Îndreptar pătimaş II
Vor vorbi: Dan C. Mihăilescu, Cristian Mureşan, Didier Dutour și Gabriel Liiceanu.

ora 15 – la standul Editurii Humanitas – Eveniment Humanitas Multimedia
Grigore Leşe, …de dragoste, de război, de moarte, de unul singur
Vor vorbi: Grigore Leşe, Andrei Pleşu și Vlad Zografi.

– la standul Editurii Tracus Arte – „Imagini de pe strada Kanta” de Nichita Danilov și „Liniștea de dinaintea liniștii” de Paul Vinicius.

ora 16.00 la standul Editurii Brumar – „Eu, mama tare și tu” de Ania Vilal(debut)

Vor vorbi despre carte: Nora Iuga, Felix Nicolau, Adrian Diniş și Robert Şerban.

–  la standul Editurii Cartea Românească – Radu Aldulescu, romanul Îngerul încălecat Prezintă: Georgiana Sârbu, Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache.

ora 16.30 – la standul Editurii Polirom – Lucian Dan Teodorovici – romanul Matei Brunul
Prezintă: Carmen Muşat și Bogdan-Alexandru Stănescu.
ora 17 – la standul Editurii Herg Benet – prezentarea câștigătorilor Concursului de debut Max Blecher/ Herg Benet
— romanul „Ich bin ein Berliner” de Gabriel Andronache
— volumul de poezie „Soarele mecanic” de George Serediuc
— romanul „ Voia ” de Cosmin Cârciova (Casa de Editură Max Blecher)
— volumul de poezie „Copci” de Matei Hutopilă(Casa de Editură Max Blecher)
– la standul Editurii Tracus Arte – „Când va veni ceea ce este desăvârșit” de Andrei Dosa.
 ora 17.15 – la standul Editurii Humanitas – Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză de Matei Vişniec
Vor vorbi: Matei Vişniec, Radu Paraschivescu și Lidia Bodea.
ora 17.30 – la standul Editurii Brumar – „rupt” de Alex Manta.
Vor vorbi: Robert Șerban și Mihai Duțescu.
ora 18 – la standul Casei de editură Max Blecher –  „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” de Răzvan Țupa.
– la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Cucamonga” de Iulian Tănase.
ora 18.30 – la standul Editurii HumanitasContorsionista de T.O. Bobe
Vor vorbi: T.O. Bobe, Mircea Cărtărescu și Lidia Bodea.

27 noiembrie(duminică)

ora 12 – la standul Editurii Tracus Arte – „Proza lui Mircea Nedelciu — Puterile literaturii în fața politicului și a morții” de Adina Dinițoiu.

ora 13la standul Editurii Brumar – „Asigurări de viață” de Florin Hălălău

Vor vorbi despre carte Nora Iuga, Felix Nicolau şi Robert Şerban.

– la standul Editurii Humanitas – Jurnalul Annei Frank
Ediţie definitivă, traducere după originalul neerlandez
Vor vorbi: Ioan Stanomir, Gheorghe Nicolaescu și Lidia Bodea.

ora 13.30 –  la standul Editurii Polirom – Alex Leo Șerban – micro-romanul Litera din scrisoarea misterioasă
Prezintă: Horia-Roman Patapievici, Marius Chivu
ora 14.30 – la standul Editurii Polirom –  Florin Iaru – Fraier de Bucuresti

Prezinta: Cristian Teodorescu, Cosmin Ciotloş și Adrian Şerban

0ra 15.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Crista Bilciu, volumul Poema desnuda

Prezintă: Florin Iaru și Cosmin Ciotloș.

Maia Morgenstern va citi cîteva poeme din volum.

ora 18 – la standul Editurii Tracus Arte – „Faze și emfaze” de Dumitru Bădița.


Mitologii amânate – invitație


Autobiografiile unui fanatic

 

Acesta este titlul prefaței semnate de Doris Mironescu la o carte recent apărută în Colecția „Biblioteca pentru toți” a Jurnalului Național. Este vorba despre o reeditare a două dintre operele lui Max Blecher – Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată.

„Cu totul remarcabil a fost debutul lui M. Blecher cu dramaticul lui volum Întâmplări în irealitatea imediată(1935), în nici o legătură cu epica, dar de o ascuțime de analiză psihologică sporită de ineditul câmpului de investigație. Înainte de a  fi închis în zalea lui de gips, copilul e închis în izolarea lui morală și în morbiditatea lui sufletească predestinată. Literatura confesională, de ultimă emisiune a noii generații literare.  Din neputința de a-și trăi viața îm acte, epic, răsare forța de concentrare a trăirii în sine, lumea de afară nu vine decât din percepție. mecanismul sufletesc al scriitorului se descompune în jocul a două resorturi: o mare capacitate de a percepe realitatea, de a o izola în contururi precise, de a fuziona cu ea(de pildă, scena scufundării în noroi) și, după această fuziune, de a o dilata în forme fantastice și de a o urmări în spaimele interioare ce provoacă. Scriitorul nu e un plastic în sensul obișnuit al pitorescului; realitatea se transformă în substanță sufletească morbidă. Stilul e, totuși, fără patos, ci de o mare preciziune și luciditate; halucinația izbutește, astfel, să se exprime în geometrie stilistică…”

E. Lovinescu