Monthly Archives: februarie 2011

Sfaturi pentru cel care dorește să locuiască pe aceeași stradă cu mine

Aspiră la gesturi decolorate și ignoră piperul fin măcinat

nu evita niciodată izvoarele subterane care au aspect familiar

surprins de furtună lasă-ți fruntea pe creanga ce mai solemnă

în prezența furnicilor uită amărăciunea zilei fără ceasornic autentic

fii sigur că fluturele acestei după-amiezi va ajunge în neant

nu te lăsa niciodată înșelat de criminalul somn  al oglinzii

retras în clopotnița păsărilor ia asupra ta povara albăstrimii

apără modelul acelei grădini pe care am propus-o cândva în vis

roagă-te zilnic pentru misterul refugiat în pianul din pod

de ce să te lași sedus de nonșalanța și fragilitatea moliei?

dă la o parte mâlul depus de sâmburele dulce al adevărului

ai în  vedere faptul că tăișul ruginei este necruțător

înainte de a vorbi despre mine ia referințe de la florile de câmp

și niciodată nu sta la cheremul gărgăriței refulate

 

Poem de Petre Stoica


În iad toate becurile sunt arse (book trailer)


Institutul Blecher (XXXIV) – invitație


Lansarea romanului „Dilăr pentru o zi” – invitație

lansare Dilar pentru o zi de Andrei Ruse in Cool CAT


Cântec de iarnă

Ești atât de frumoasă, iarna!
Câmpul întins în spate, lângă orizont,
și copacii opriți, din fuga crivățului…
Îmi tremură nările
și nicio mireasmă,
și nicio boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheață,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarna!
Și nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniștit, idolatru
și gândul crește-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru.

Poem de Nichita Stănescu din volumul de debut „Sensul iubirii” (1960).


Poezie persană – Vahși (1531 – 1583)

S-a născut în prima jumătate a secolului al XVI-lea în satul Bafgh, lângă Kerman. A trăit mai mult în Yazd. S-a inspirat din masnaviurile lui Nezami, a scris și el două pe care le-a intitulat Nazer și Manșur, respectiv Șirin și Farhad. A mai scris gazeluri și a născocit o formă fixă de poezie numită tarkib band.

 

Vulcanul
Mi-i teamă-n miezul nopții,
din piept, să scot suspine,
să nu scap vreo scânteie
din inimă — pe buze
ca să s-aprindă focul
pe undeva, prin preajmă!
Nu bate-n toba vrajbei
cu mine și, ai grijă,
de-oștenii mei războinici
mai bine te ferește!
De spun o rugăminte,
ostașii mei îndată,
năvală dau asupra
întregii lumi! Ia seama,
acest văzduh de-atâtea
suspine un vulcan e —
nu trece prea aproape
de mine! Prin dogoare,
când păsări trec, aripa
aprinsă și-o blesteamă!
Trezită-i băutura,
și fluierul nu scoate
un sunet. Este vremea
paharnicul să toarne
o nouă băutură
iar lăutarul nostru
un cântec nou să-nceapă!
De astăzi înainte
nu pot să-mi duc viàța
în temnița mâhnirii,
decât legat în fiare,
cu lacăte la ușă…
O, tu, Vahși, de-atâta
durere îndurată
îți picură din limbă
ucigătoare-otravă!
Pe-acest hanger au cine-i
viteazul să se-azvârle?

Traducerea George Dan


I se spunea Nebunul


Marea iubire

Oricât m-aș lupta pe culmile disperării, nu vreau și nu pot să renunț și să părăsesc iubirea, chiar dacă disperările și tristețile ar întuneca izvorul luminos al ființei mele, deplasat în cine știe ce colțuri îndepărtate ale existenței mele.
Prin orice pot cădea în lumea asta, numai printr-o mare iubire nu. Iar atunci când iubirii tale i s-ar răspunde cu dispreț, când toți oamenii te-ar abandona și când singurătatea ta ar fi suprema părăsire, toate razele iubirii tale ce n-au putut pătrunde în alții ca să-i lumineze sau să le facă întunericul mai misterios se vor răsfrânge și se vor întoarce în tine, pentru ca în clipa ultimei părăsiri strălucirile lor să te facă numai lumină și văpăile lor numai căldură. Și atunci întunericul nu va mai fi o atracție irezistibilă și nu te vei mai ameți la viziunea prăpăstiilor  și adâncimilor.
Dar ca să ajungi la accesul luminii totale, la extazul absolutei splendori, pe culmile și limitele beatitudinii, dematerializat de raze și purificat de seninătăți, trebuie să fi scăpat definitiv de dialectica luminii și a întunericului, să fi ajuns la autonomia absolută a întâiului termen. Dar cine poate avea o iubire atât de mare?
Fragment din „Pe culmile disperării” de Emil Cioran

Lansarea cărții „Mișcări de insectă” de Ionel Ciupureanu – invitație


Fereastra de dincolo

Fereastra de
dincolo de tine
acolo unde un platan, neîncetat
soarbe geana neliniștii


Dincolo de norul încrâncenat


Dincolo de șansa
ce astupă toate cărările


Dincolo de orbul
care caută bâjbâind
inima mea prin frunze


Dincolo, mult dincolo
de această hârtie
care la șoaptele mele de seară
ia foc


Poem de Cezar Baltag