2022 (alte poezii)

oamenioamenioameni

oamenii sunt insule plutitoare
vremea oamenilor munți a rămas în vechime
sid&nancy
oameni  


memory (răzbate dintr-o cutiuță muzicală din plastic)

cineva din trecut
cu câteva bucle 
și gene lungi
ce a frânt multe inimi
cu suavitatea sa
pe care timpul
a spulberat-o în uitare


chiar nimeni niciodată

nimeni nu trebuie să mă iubească
așa cum sunt
cum nimeni nu mă iubește
pentru ce nu sunt

nimeni nu ar trebui să mă iubească
pentru ce aș putea fi
cum nimeni nu m-a iubit
pentru ce am fost


mesaj de pace

nu vă înfricoșați
nu vreau să cuceresc
nu vreau să întemeiez ceva
pe tărâmul de ură și praf


animalul învins

în mine crește zilnic
mizeria animalului
și o arunc la canal
cum zilnic
ștergi în zadar praful

vigoarea sa
pusă la zid
trupul său neliniștit
nelăsat
să producă moarte


reclama colecției de vară

manechinul cu părul roșcat
și ochii albaștri
din fața magazinului second hand
poartă o rochie albă
căreia zefirul îi ridică lin poalele


ce mai face viața

uneori viața bate
alteori mângâie
trecerea ei
umbre ale norilor
peste coline
raze ce uneori pătrund
prin văile întunecate

Publicitate

patru poezii

niciodată

n-am să pot ridica
de pe mine această lespede
eram copil
dam pietrele într-o parte
ca să văd ce ascund
găseam râme ori limacși
câteodată insecte care
iubesc umezeala și întunericul

ora purpurie

aștepta la semafor
când a văzut păsărea strivită
și pata purpurie peste
care a trecut un autobuz
penele ce nu se puteau desprinde de asfalt
deși o adiere dorea să le ducă departe

orbire

doar ploile vor mai schimba apa din bazin
în curtea părăsită de la marginea orașului
unde tufele de buruieni și vântul dau noi forme
acolo uitarea crește ca o plantă agățătoare
n-am să tai lanțul ruginit de la poartă
mână copilului ieșită prin gard
vrea de fiecare dată să prindă
mingea de tenis scămoșată

mesaj într-un acvariu

nu mai știu nimic despre viață
și aproape nimic despre iubire
e bine că nu urci aici
unde ai putea găsi aceste
rămășițe nepământești
semnele zbaterii în praf
ale peștelui betta

iulie nefast

ce aș mai fi putut să fac cu frumusețea lor devastată
falsă stare de grație când umbra trece peste adevăr
uite prezența pe care nu o mai recunoști cum iubește 
peretele tău preferat din care ies vinișoare violete

(am trei amintiri pe peretele acesta
rămășițele unei pânze de păianjen
un țânțar zdrobit și trei pete de suc de rodie)

aș putea să mai caut în trupul acesta dat de toate zidurile
bunătatea unui anotimp în care uscăciunea naște firicele de fum

George Floarea

arctic

când ceața înlocuiește tot ce este viu
sunt la distanță egală de toate simțurile
lustruiesc obiectul sferic
și nimeni nu știe ce fac

sentimentele pot fi duse pe rând la perfecțiune
îmi trece prin minte un râu înghețat
limba îmi devine un pod pentru câteva cuvinte
să se ducă ele unde nu pot să ajung

între cine te iubește și cine nu te iubește
între ce iubești și ce nu iubești
niciodată în povestea din capul tău
izgonit înainte ca visul să se deruleaze

cu toată viața în vine
cu toată moartea în carne
un cactus crește în stomac
și nu promite nimic

George Floarea

doi

acolo în copacul singur din câmpie
am găsit o barcă prin a cărei spărtură
e trecută o ramură

atât de bucuroși suntem la răsărit pe cât
de îngândurați la asfințit
iubirea în care ne-am înfășurat
e înaintarea în visul
în care trecem peste valuri înalte

în îmbrățișarea noastră cuprindem creanga
așa își ascute spinii și înflorește

 

Poem  de George Floarea

TNCP 2014

 

Programul TNCP / FIBP 2014

PROGRAMUL EVENIMENTELOR de la TNCP / FIPB 2014.

Inclusiv “Gala Poezie de 10! Cele mai bune cărţi de poezie ale anului 2013” și “Maratonul de Poezie și Jazz“, ediția a VI-a.

 

Miercuri, 14 mai:

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 14.00 – Conferinţă de presă. Deschiderea Festivalului Internațional de Poezie București/ TNCP

Participă: Marcel Nicolaescu (Viceprimar, Primăria Municipiului București), Emanuel Papagheorghiu (Director Executiv – Direcția pentru Cultură, Învățământ, Turism, Primăria Municipiului București), Dan Mircea Cipariu (Președinte Asociația Euro CulturArt), Ioan Cristescu (Director General al Muzeului Național al Literaturii Române), Leonard Artur Horvath (Director Administrația Fondului Cultural Național)

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 16.00 – Lansări de carte:

Editura Eikon

Traian Furnea, Niște poezii, ediție îngrijită de Iulian Boldea

Flaviu Predescu, Secretul secretelor (va citi și din volumul în curs de apariție – Obsesia gesturilor)

Darie Magheru, SCRIERI, Volumul I – Poeme

George Precup, Dolor sau jupuind îndoiala

Ion Maria, Când vor veni extratereştrii

Dan Anghelescu, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc… (Elegii) / À ce moment j’aurais dû parler (Élégies)

Eliza Macadan, Transcripturi din conștient, Anotimp suspendat

 

* Librăria Bastilia, Piața Romană nr. 5

Ora 18.00 – Lecturi publice de poezie:

Marin Mălaicu Hondrari, Ioan Es Pop, Angela Marinescu, Dan Sociu, Cătălina Matei, Dan Iancu, Codruța Simina, Octavian Soviany, Teodor Dună, Domnica Drumea, Dan Coman.

Moderator: Ioan Groșan

 

Joi, 15 mai:

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 13.00 – Dezbatere: „Rotonda 13” – Radu G. Ţeposu

Invitaţi: Lucian Perţa, Ioan Grosan, Ion Mureşan, George Ţâra, Florin Iaru, Filip Florian, Cosmin Perţa, Ioan Buduca, Ion Bogdan Lefter.

Moderator Ioan Cristescu

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 15.00 – Lecturi publice de poezie: In memoriam Traian T. Coșovei, Andrei Bodiu & Alexandru Muşina

Ion Mureșan, Lucian Perţa, Caius Dobrescu, Marius Oprea, Simona Popescu
Moderator: Teodor Dună

 

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14

Ora 17.00 – Lecturi publice de poezie:

Ioana Greceanu, Rodian Drăgoi, Mariana Filimon, Lucian Vasilescu, Valeriu Mircea Popa, Andrei Novac, Niculina Oprea, Aura Christi, Clara Mărgineanu, Floarea Ţuţuianu, Dana Banu, Magda Cârneci, Ștefan Ciobanu

Moderator: Dan Mircea Cipariu

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 18.00 – Concert: Ada Milea & Bogdan Burlăcianu

ALCOOL, după CARTEA ALCOOL a poetului Ion Mureșan

 

* Tramvai 26, Strada Cercului, nr. 6

Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:

Nora Iuga, Laura Dan, Andra Rotaru, Doina Ioanid, Dumitru Bădiţa, Mihail Gălăţanu, Cătălina Bălan, George Chiriac, Șerban Axinte, Matei Hutopilă, Dmitri Miticov, Andrei Zbîrnea, Liviu Uleia, Viku Zen

Moderator: Cosmin Perța

 

Vineri, 16 mai: 

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14

Ora 17.00 – Lecturi publice de poezie:

Ștefan Baghiu, Dumitru Crudu, Svetlana Cârstean, Denisa Duran (Denisa Mirena Pișcu), Stoian G. Bogdan, Dan Mihuţ, Aida Hancer, Silvia T., Simona-Graţia Dima, Adrian Suciu, Tiberiu Neacșu, Eugenia Țarălungă, Luminița Dascălu, Diana Caragiu, Adrian Oproiu, Florin Caragiu.

Moderator: Ioan Groșan

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 18.00 –“Gala Poezie de 10! Cele mai bune cărţi de poezie ale anului 2013” 

Invitatul special al Galei este Maestrul Mircea Dinescu.

Ştefan Baghiu, Spre Sud, la Lăceni, Editura Cartea Românească

Bogdan Coşa, O formă de adăpost primară, Editura Cartea Românească

Claudiu Komartin, Cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița

Angela Marcovici, Intimitate, Editura Charmides, Bistrița

Viorel Mureşan, Salonul de toamnă, Editura Tracus Arte

Ioana Nicolae, Autoimun, Editura Cartea Românească

Ioan Es. Pop, 1983.Marş.2013.Xanax, Editura Charmides

Dan Sociu, Vino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte

Eugen Suciu, Ţeasta, Editura Tracus Arte

Krista Szöcs, Cu genunchii la gură, Editura Charmides

Cu participarea extraordinară a actriţei şi scriitoarei Ioana Crăciunescu şi a muzicienilor Gabriela Costa (voce) si Alex Man (chitară).

Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Groşan

Organizatori: EURO CULTURART, MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE DIN BUCUREŞTI, TEATRUL NAŢIONAL DE OPERETĂ “ION DACIAN”.

Coorganizatori: APLER, USR Filiala Bucureşti Poezie, Opera Scrisă.Ro.

O coproducţie Radio România Cultural.

Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri media: “Cultura”, Observator Cultural”, “România literară” şi “AgenţiadeCarte.ro”.

 

* Cafeneaua La Muzeu, Str. G-ral Christian Tell nr. 27

Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:

Yolanda Castano, Ana Brnardić Oproiu, Dénes Krusovszky, Peter Rácz, Adam Borzič, Marko Pogacar, Andrea Inglese, Jana Putrle Srdic

Moderator: Cosmin Perța 

 

Sâmbătă, 17 mai:

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 10.30-12.30 – Ateliere educaționale pentru elevi – Ghidușii muzeelor

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 14.00 – Dezbatere: Poezia europeană încotro?

Moderator: Cosmin Perţa

Invitați: Yolanda Castano, Ana Brnardić Oproiu, Dénes Krusovszky, Peter Rácz, Adam Borzič, Marko Pogacar, Andrea Inglese, Jana Putrle Srdic, Svetlana Cârstean

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 16.00 – Lansare de carte: Ruxandra Cesereanu, California pe Someș, editura Charmides,

Prezintă: Cosmin Perța și Svetlana Cârstean

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 17.00 – Recital: Cvintetul AEROS

Ştefan Diaconu (flaut), Cristina Cincan (oboi), Andi Andrieş (corn), Manuela Ionelia Ghiţă (fagot), Alexandru Avramovici (clarinet).

În program: George Gershwin – Două preludii; Claude Debussy – Golliwogg’s cakewalk; Herman Stein – Sour suite; Gyorgy Ligeti – Șase bagatelle; Bela Bartok – Șase dansuri româneşti; Serghei Rahmaninov – Polka italiană; Johann Strauss – Tritsch-tratsch polka; Zequinha Abrieu – Tico tico; Alexey Rubstov – Frivolity

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 18.00 – Tiparele vieţii – Proiecţie video.

Prezintă: Daniela Frumuşeanu, Dan Mircea Cipariu

 

*  MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 18.00 – Teatrul MASCA

 

* Cafeneaua La Muzeu, Str. G-ral Christian Tell nr. 27

Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:

Iulian Tănase, Bogdan Ghiu, Eugen Suciu, Ioana Crăciunescu, Angela Marinescu, Ana Dragu, Florin Partene, Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Moni Stănilă, Marius Conkan, Hose Pablo, Andrei Doboș, Rareș Moldovan, Vlad A. Gheorghiu

Moderator: Ioan Groșan

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 21.00 – Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VI-a

Adrian Alui Gheorghe,  Daniel Bănulescu, Romulus Bucur, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Rita Chirian, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Tudor Creţu, Ioana Diaconescu, Marian Drăghici, Teodor Dună, Horia Gârbea, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Cosmin Perța, Nicoleta Popa, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Andra Rotaru, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Amelia Stănescu, Robert Şerban, Grigore Şoitu, Ion Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, George Vulturescu

Invitaţi speciali: Nadia Trohin (voce), Cătălin Milea (saxofon) & Mircea Tiberian (pian).

Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. 

Producător: Anamaria Spătaru

Organizatori: EURO CULTURART, MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE DIN BUCUREŞTI, TEATRUL NAŢIONAL DE OPERETĂ “ION DACIAN”.

Coorganizatori: APLER, USR Filiala Bucureşti Poezie, Opera Scrisă.Ro.

Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri media: Cultura, Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro.

Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

 

 

Duminică, 18 mai:

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 13.00 – Lecturi publice de poezie:

Florin Hălălău, Radu Ianovi, Diana Iepure, Oana Cătălina Ninu, Marius Surleac, Constantin Iftime Leonard Ancuța, Raluca Blezniuc, Violeta Savu, Valentin Iacob, George Floarea, Cam Camil, Carmen Dominte.

Moderator: Vasile Mihalache

 

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12

Ora 14.30 – Institutul Blecher

Ciprian Măceşaru şi Emanuela Ignăţoiu-Sora.

Moderator: Claudiu Komartin

 

* Club La Scena, Calea Călărași nr. 55

Ora 17.00 – Lecturi publice de poezie:

Mitoș Micleușanu, Anca Mizumschi, Gheorghe Iova, Mugur Grosu, Adrian Pârvu, Andrei Dósa, Sorin Gherguţ, Ciprian Măceșaru.

Moderator: Cosmin Perța

Marché de la Poésie

Institutul Blecher(83) – invitație

Simplitate – o cronică

Reproduc în întregime cronica lui Doris Mironescu din Suplimentul de cultură. Mi-a produs o mare bucurie.

„O carte discretă, dar absolut remarcabilă este Cântec de leagăn pentru papușa cu pleoape căzute de George Floarea, apărută anul trecut la Max Blecher. E un debut, dar unul îndelung amânat, din partea unui poet care a înțeles că ceea ce are el de spus nu suportă o expresie pripită.

„Maturitatea“ sa nu e o valoare în sine, mai ales că, știm bine, impertinența debutanților a însemnat, în câteva celebre cazuri, marca de nedezlipit a talentului lor. E vorba de altceva aici. Poezia lui George Floarea intră într-o categorie îngustă și foarte pretențioasă, caracterizată de noțiuni subtile si insesizabile, de ambiguități reale și nu mimate, de gândire „slabă“, care se îndoieste de tot, fără excepții. E o întreaga școală a „bacovienilor“, foarte bine reprezentată azi de o categorie întreagă de practicanți ai scrisului stângaci, ai bâjbâielii metafizice pe întuneric, ai suferinței apăsătoare, care handicapează gândirea. În această școală nu se intră din întâmplare; trebuie multă știință pentru a ajunge să scrii ca un barbar. Am o puternică simpatie pentru astfel de poeți, pentru că performanța lor nu ține doar de îndemânare artistică, ci și de o anumita consecvența etică (sau cel putin așa îmi place să cred).

George Floarea se alătură acestui contingent poetic cu versurile lui venite dintr-o lume șubredă, nici cu totul distrusă, nici perfect închegată. Povestea lui e de același calibru: nu este nimic cu adevărat dramatic, nimic sfâșietor la modul memorabil, dar însuși faptul că viața lui își vede cusăturile și le simte destrămându-se încet produce o dramă. Amintirile sale din copilărie sunt simple, banale, oarecare; le lipsește chiar și gestul totalizant al „epifaniilor“ din povestirile joyciene. Stilul său e simplitatea, din când în când tulburată de blocaje inevitabile. „De pe acoperișuri se scurgea smoala“, sună finalul unui poem. Textele cuprind istorii mărunte, care zgândaresc ceva în coșul pieptului, nonevenimente care aveau un sens odată: „ne întâlneam la baza scărilor/ unul dintre noi avea chibritul/ celălalt lumânarea aprinsă/ uneori număram etajele/ alteori treptele/ nu ne puteam hotărî/ între opt și nouă suflăm în ea/ ca la o aniversare“. Amintirea are un ecou neliniștitor in conștiința, care face ca jocul anodin de copii să pară că acoperă un ritual cabalistic, al cărui sens a fost uitat. Întâmplările sunt evocate insistent si filmate îndelung, până acolo unde devin stranii și provoacă o stare de întrebare. Și aici se vede intuiția poetului care a găsit ceva adevărat, o problemă cu miză reală despre care să vorbească. În fond, nu despre amintiri este vorba, nu despre produsele unei memorii solicitate egotistic și penibil, ci despre știința dezolantă a unui poet fără iluzii de a pune în abis semnificația oricărui gest și utilitatea oricărei amintiri.

Amuțirea elocventă

Un mod de a opri scena rememorată înainte ca ea să se transforme într-un clișeu sentimental oarecare este autocenzura, amputarea frazei, limba mușcată ca să nu devină guralivă. Constantin Acosmei si T.S. Khasis s-au făcut apreciați, în anii din urmă, pentru tehnica lor inteligentă de a suci gâtul elocvenței inutile. Floarea li se alătură declarând și el, succint: „într-o noapte ploioasă/ aș vrea să am puterea de a stinge“. Sau, altadătă, obscurizând anume referință: „prin labirintul dintre blocuri/ trec nepăsător cu siguranța/ celui care deține harta“. Dar, trebuie spus, asta nu este cea mai proprie atitudine din poezia autorului de față. Amintirile lui Floarea nu sunt dramatice, n-au nimic ravășitor, genul lor fiind întotdeauna minorul. Or, amuțirea elocventă nu funcționează cu adevărat decât în preajma cataclismelor, care se lasă presimțite copleșitor chiar și atunci când nu sunt numite. În poezia lui Floarea, echivalența cataclismelor este emoția destul de comună a trecerii prin timp a unei ființe iubite, care se apropie de moarte (istoria creșterii si descreșterii), sau decrepitudinea unei bunici (niciun răspuns). Nici poemele unei sinucideri anunțate (sport de seară) ori „parabolele“ prizonieratului metafizic in real (iar si iar) nu mi se par izbutite, pentru că sacrifică perplexitatea ivită în momentele banale pentru înțelepciuni destul de comune, făcute anonime de o vastă literatură a traumei metafizice.

Poetul este cel mai convingător atunci când recurge la tema inconsistenței prezentului, a cotidianului decorativ, inutil pavoazat. Gesturile mici sunt dilatate și devin ambigue, într-o realitate care pare să-și iasă din sine. Și aici, ca de obicei la George Floarea, limbajul folosit e cel al simplității, rezistând tentațiilor de gesticulație verbală. Poezia trebuie să fie simplă ca să poată să arate clar ca disfuncția pe care o numește nu e o problema de percepție. Astfel, corectitudinea comportamentală e, de fapt, dubioasă, semnul unei instabilități de substanța a tuturor, a lumii întregi: „în metrou toți sunt îmbracați în hainele lor bune/ ne ținem unii altora pumnii“. Meseriile cele mai comune apar ca niște deghizamente demonice: „în lumina cuptoarelor ce topesc/ și călesc metalul/ ai să vezi o mogâldeață/ la baza elevatorului […]/dupa ce termina/ piticul se ridica/ i se disting numai ochii și bucuria/ apăsării pe buton“. Din afirmație exuberantă de sine, dragostea devine, ca la Acosmei, o lamentabilă punere în scenă, de care își dau seama primii indrăgostiți: „când/ mă/ primește/ în/ liniștea/ ei/ nu/ cu/ ghirlande/ ci/ cu/ un/ trup/ pe/ care/ zâmbetul/ se/ plimbă/ ca/ o/ gânganie/ rătăcită“. Altă dată, o scena domestică pare și ea reflexul dincoace de oglinda al unei presimțiri neliniștitoare: „copiii au amuțit mângâind-o pe bot/ pe creștet pe spinare/ niciunul n-a indrăznit s-o tragă de coada/ numai eu priveam către ei îngrijorat/ aproape orbit“. Iar grotescul are o latura inocenta, la fel de îngrijorătoare ca o manifestare a negativitații absolute: dar dacă violența nu are nici o conotație morală, dar dacă nu există bine și rău? Rar de tot iadul se arată ca iad, de obicei acolo unde viziunea poate fi atribuită altcuiva, de pildă unui autor celebru: „suntem în povestea lui bradbury// pe planeta unde plouă fără încetare/ un loc pe placul tău/ în vis îmi apare un soare lichid/ crește între noi floarea/ cu miros de cadavru“.

Există ieșire dintr-o astfel de indecizie? Unul dintre cele mai bune poeme din carte se numește metamorfoză & transfigurare, dar nu conține decât aceleași nostalgii absurde si refuzuri pe jumătate mute. În altă parte, Dumnezeu e pus la probă și dovedit necorespunzător: „aș crede până la capăt/ în zeul care-mi poate învia heringii/ din conserva pe care acum o deschid“. Amintirile precise si neliniștitoare din copilărie ascund poate o șansă ratată de transport metafizic, asa cum papușa cu pleoape căzute, budist, peste ochi este în același timp o bucata de plastic inerta și un mic martor din lumea „știutorilor“. Dar amintirile nu salvează, ele nu pot fi decât evocate in versuri stranii. Poezia oferă posibilitatea de a formula nostalgii revendicative („îmi doresc o gogoașă cu o floare de salcâm înăuntru“) sau de a descrie metaforic absoluțiunea visată („cerneala tampografică miroase a lalele pentru câteva secunde“). Dar poezia nu transfigurează, ba chiar devine o închisoare din care e bine să evadezi, dacă ai cum: „te trezești câteodata/în mijlocul unui poem/ pe care nu-l poți transcrie“.

George Floarea aduce în grupul bacovienilor din ultimele decenii un ton aparte, care e cel al ambiguității ascunse în lucrurile simple. Pornind de la subiecte rezervate îndeobște poeziei minore (copilăria, familia, cotidianul), Floarea atinge chestiunile care îi preocupă pe congenerii săi mult mai gravi. Este dovada valabilității și viabilității nebănuite a acestei direcții, dat fiind ca e vorba de o poezie „săracă“, ce se hrănește din deziluzie, îndoiala și abjurare.”

George Floarea, Cântec de leagăn pentru păpușa cu pleoape căzute, Casa de Editură Max Blecher, 2013

The Young Stuff în Club A