Monthly Archives: Septembrie 2010

Podul Cotroceni

În apa galbenă a Dâmboviței m-am privit.

Era, cred, toamnă și mă credeam student.

Credeam că te iubesc, că ești nebună

De mine.

*

Eram așa cum sunt: gălbui, nedefinit.

Orașul tot se urinează-n mine.

Dar nu îmi pasă.

*

Ai vrut să mori. Am vrut

Să simt cum mâna

Mi se desprinde și plutește peste case. Și că rămâne

O mână galbenă în loc.

*

În apa Dâmboviței m-am privit.

Ce dacă era toamnă! Ce dacă aveam frunze

De soc și de arțar pe față!

Poem de Alexandru Mușina.

Anunțuri

Continuitate

A trecut o săptămână de la prima  întâlnire din  această toamnă a Cenaclului „Marin Mincu” și impresiile mele sunt cristalizate. Scriitorul Octavian Soviany a fost cel care a îmbrățișat rolul amfitrionului și asta nu a putut decât să mă bucure, este dotat cu experiența și echilibrul necesare unei astfel de poziții. Au citit Ofelia Prodan și Florin Caragiu. Ofelia Prodan a lecturat două proze scurte cu niște titluri ce făceau o trimitere clară spre grotesc(„Șobolanii” și „Burțile”). Florin Caragiu ne-a prezentat un ciclu de poeme intitulat „Micile întâmplări ale absenței”.

Chiar dacă prezența nu a fost numeroasă, discuția pe seama textelor a fost destul de aprinsă. Au predominat opiniile nefavorabile, doar poetul Ion Zubașcu a avut o părere diferită. Cei care au  reperat „hibele” textelor lecturate au fost: Dumitru Bădița, Mugur Grosu, Miruna Vlada și Mitoș Micleușanu. A fost o critică pe care eu o consider constructivă, chiar dacă s-a apropiat uneori de desființarea textelor puse în discuție. Mărturisesc, că nici eu nu am fost satisfăcut de ce s-a citit. Nici proza și nici poezia nu m-au surprins cu ceva, senzația a fost că ambii autori se află într-o perioadă  în care experimentează și nu au găsit o pistă bună. Poemele prezentate de Florin Caragiu mi s-au părut mai lipsite de limpezime decât cele din „Sentic”, ultima sa carte.

Cenaclul „Marin Mincu” este un mod firesc de a continua o misiune începută de un om pentru care literatura era aproape totul.


9 ani fără Gellu Naum

Miercuri, 29 septembrie, ora 20, va avea loc  la Clubul Țăranului Român,  lectura publică „Pasageri în tranzit”  din versurile lui Gellu Naum. Spectatorii vor fi invitați să recite iar Ada Milea și Mitoș Micleușanu vor cânta pe textele autorului „Zenobiei”.

*Am preluat această informație și posterul de pe blogul lui Mugur Grosu.


Poezie persană – Attar (1145-1221)

S-a născut la Nișapur, unde la fel ca tatăl său a fost vânzător de parfumuri. A studiat la Bagdad,  fiind foarte atras de doctrina învățaților sufiști.

Opera lui Attar este una vastă ce  cuprinde: Memorialul sfinților(o lucrare în proză ce cuprinde biografiilor șeicilor sufiști), Divanul liric și două masnavi(romane lirice), Cronica preceptelor și Colocviul păsărilor.

„Colocviul păsărilor” este capodopera sa, compusă din 9200 de versuri care descriu alegoric evoluția spiritului pe calea sufismului. El chiar este considerat unul dintre cei mai mari reprezentanți ai sufismului din Iran, asta aducându-i o importantă influență asupra multor generații de poeți.

A fost omorât la Nișapur, în timpul masacrului din 1221 al hoardelor mongole invadatoare, avea atunci peste 70 de ani.

Minune

M-am pierdut în mine însumi, până

m-am pierdut pe mine din vedere.

Am fost rouă din adâncul mării

și acuma sunt cu marea — una.

De la început am fost o umbră

prăbușită-n pulberea țărânii,

dar când soarele sui-n amiază,

am pierit făcându-mă lumină.

Am venit aici fără de veste,

și pleca-voi iar fără de veste;

de când am venit până pleca-voi,

parcă-am scos atâta: un răsuflet.

Nu, nu mă-ntreba: sunt fluture,

și-n văpaia feței sale scumpe

intru fără teamă și mă mistui.

Trebuit-a trupu-mi să se schimbe

într-un ochi, și-acesta să orbească;

astfel, orb, prin nu știu ce minune,

să devin atoatevăzătorul…

Duhul lui Attar urcând în slavă,

dincolo de lumile-amândouă,

de lumina inimii lui — foarte

inima i s-a-ndrăgit, de-a pururi.

Traducerea George Dan


Anne-Marie și Ioana


Invitație la Cenaclul „Marin Mincu”

Marţi, 21 septembrie, ora 18, la Biblioteca Metropolitană “Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 (zona Piaţa Romană), se reia cenaclul „Marin Mincu”.

Vor citi: Ofelia Prodan (proză) şi Florin Caragiu (poezie).

Moderatori: Ştefania Mincu şi Octavian Soviany.


De la Ieud la New York (via București)

Sâmbăta trecută,  am participat la prima ediție a „atelierelor relaționale”, așa și-a intitulat Răzvan Țupa noua sa serie de evenimente săptămânale dedicate literaturii contemporane. Această primă întâlnire  l-a adus în mijlocul cititorilor săi pe respectatul poet Ioan Es. Pop. Am văzut pe fețele celor prezenți cel puțin mulțumirea că au fost două ore alături de una dintre valorile certe ale literaturii române contemporane. Ioan Es. Pop a încântat audiența atât cu poezia sa, dar și cu o prezență agreabilă. A răspuns la toate întrebările ce i-au fost puse, ne-a povestit unele momente viața sa ce i-au marcat destinul poetic. A fost cu adevărat o bucurie, aplauzele au apărut de fiecare dată firesc. Remarcabil e faptul  că publicul  a  fost predominant unul tânăr și dornic să  afle cât mai multe despre despre poetul maramureșan.

Pe lângă această bucurie de al revedea pe Ioan Es. Pop, Răzvan Țupa ne-a propus și o temă de reflecție. Fiind pe 11 septembrie, ne-am amintit de evenimentul tragic de la New York din 2001 și influența pe care a exercitat-o în literatură.  Ne-a exemplificat cu un poem controversat al lui Amiri Baraka:

Atelierele relaționale tocmai asta își propun, să-i facă pe cei prezenți să interacționeze cu invitații și să ofere dovada propriei creativități.

Mâine 18 septembrie, ora 17, la Cafeneaua Dalles, atelierelaționale cu tema „Cum se mai simt temele poeziei azi”. Invitați vor fi poeții Gabriel Daliș și Sorin Despot.