Vai, primul rid e ca prima pereche
de pantaloni scurți pe care-i îmbraci
e primăvară timpurie sau o toamnă
plină de cochilii de melci goale
♥
chemi prietenii râzi le spui e
aproape o mică sărbătoare ei încă
nu au riduri sunt emoționați în
orașul de provincie lucrul acesta
♥
trebuie îndelung comentat tu
începi să mori e ciudat chiar și
becul care-și zdrobește lumina de geam
a început să te încurajeze…
♥
Poem de Adrian Alui Gheorghe
Q-zone 