Tag Archives: A .E. Baconsky

Drumul pe care nu l-am urmat

Două drumuri plecau într-o pădure galbenă;

trist că nu pot să le urmez pe amândouă,

și că nu sunt decât un singur călător,

îl urmării pe unul cu ochii, cât mai mult

până ce curba lui pieri-n pădure.

 

Apoi pornii pe celălalt ce-mi păruse

frumos și el — ba,  pe deasupra, plin de-o iarbă

pe care ai fi putut s-o calci strivind-o —

cu toate că în locul acela-ntr-adevăr,

atunci în zori părea la fel de-mbietoare,

 

cu frunze-acoperite, pe care niciun pas

nu le-nnegrise. O, privii nostalgic

spre primul iar, dar cum știam prea bine,

că la un drum se-adaugă alte drumuri,

mă îndoiam să mai revin vreodată.

 

Voi povesti aceasta suspinând

de-acum încolo secole de-a rândul:

plecau într-o pădure două drumuri,

iar eu, eu l-am urmat pe cel mai neumblat,

și iată că aceasta-a schimbat totul.

 

Poem de Robert Frost

 

Traducerea   A. E. Baconsky

Anunțuri

O, de-aș fi bănuit…

O, de-aș fi bănuit că așa se-ntâmplă,

Când pregăteam debutul meu timid,

Că versurile-au sânge, pot ucide,

Îți năvălesc în gât și te ucid.

 

Aș  fi abandonat aceste jocuri

Cu-atâtea dedesubturi grave…

Ce șterse-mi par acele începuturi,

Și primele tentații, ce firave…

 

Dar vârsta-i ca o altă Romă,

Ce-n locul vorbelor deșarte,

Actorului îi cere în arenă

Să moară de-o adevărată moarte.

 

Când inima-ți dictează-un vers, pe scenă

E-un sclav sortit altarului păgân —

Și-aici sfârșește arta și se-aude

Pulsând o temelie, un destin.

 

Poem de Boris Pasternak

 

Traducerea A. E. Baconsky


Nihilomelancolie

Pletele-albastre ale visului mortuar
Înaintează prin ceață
În lumina caldă, bolnavă, a făcliilor
Lucește deschis un ochi mort.

 

Sub densitatea inertă
A furtunilor ucise
Lucește ireductibilul foc
Al altarelor cufundate-n tăcere.

 

Nihilomelancolia cuprinde
În nemișcare negrele uimiri.
În adâncul mormântului doarme un mort tânăr
Înecat în uitare.

 

Poem de Srečko Kosovel

 

Traducerea A. E. Baconsky


Femeie

Când erai
tânără înțepai
ca o tufă de mure. Chiar și piciorul
o armă-ți era, o, sălbatico!

Erai greu de prins.
                    Încă
tânără, ești încă
frumoasă, semnele
anilor, ale durerilor leagă
sufletele noastre, făcându-le una. Și printre
negrele plete ce-mi curg inelate  pe degete,
nu mă mai tem de mica,
alba, pistruiata ureche diabolică.

Poem de Umberto Saba

Traducerea A. E. Baconsky

Pe țărmul mării albastre

Aicea unde alții iubesc și se desfată,
Eu am venit să zac bolnav ca niciodată,
Să-ngrop iubiri ucise, vise moarte,
Neliniștit în liniște, departe.

 

Surâd fiecărei zile ce vine,
Oriunde sunt nu pot rămâne —
Cât am dorit să vin aici, și iar mi-e dor
Să plec bolnav, nebun, rătăcitor…

 

Poem de Ady Endre

 

Traducerea A. E. Baconsky


Nud de primăvară

Doarme în liniștea câmpului goală,
Întinsă, ușor aplecată pe umărul drept —
Ghioceii se-nalță lipindu-și urechea de sâni
Ca să-i asculte cântecul inimii.

Floare de umbră, floare de lumină,
Noaptea așează pe coapse, pe pântecul plin —
Prin pletele negre vântul alunecă singur
Ca prin ierburi cu arome amare.

Și câmpul clocotește de sevele tinere,
De sevele tinere, de sevele tinere cântă pâraiele,
Și plantele cresc în jurul ei noaptea
Înfiorate de atingerea pulpelor goale.

Iar de căldura trupului, florile
Și-au deschis ochii umezi — deși e departe
Clipa când soarele răsărind va zvânta
Lacrimile mari ce le sclipesc printre gene.

Poem de  A. E. Baconsky


Părăsit

Sfâșietor, dezolant,
toată noaptea din ceața
ce stăruie-nvăluind portul,
sirena vaporului cheamă
plângând ne-ncetat;
ca un prunc părăsit,
tulburat, înecându-se-n lacrimi,
caută sânul radei
și ochii ei.

 

Poem de Carl Sandburg

 

Traducerea A. E. Baconsky