despre libertate și altele

un pui de vrabie prins de un picior cu o bucată de
sfoară

părăsit în cuibul în care crescuse

îi auzeam zbaterea și-l voiam eliberat

că n-ar trebui să-i schimbăm noi soarta

mi-ai spus atunci când m-ai văzut cu foarfeca

i-am dat drumul și l-am pierdut

supărarea m-a făcut să mă împiedic

și cu fruntea să mă lovesc de o piatră

fața mi s-a umplut de sânge

tăcută ai pansat rana

de ani buni mă simt ca legat de un picior

îmi văd în oglindă semnul de pe frunte

în casa din care toți frații mei au plecat

rămas captiv într-o dioramă

la care privește un copil cu o foarfecă-n mână


george floarea

Publicitate

Femeie

Când erai
tânără înțepai
ca o tufă de mure. Chiar și piciorul
o armă-ți era, o, sălbatico!

Erai greu de prins.
                    Încă
tânără, ești încă
frumoasă, semnele
anilor, ale durerilor leagă
sufletele noastre, făcându-le una. Și printre
negrele plete ce-mi curg inelate  pe degete,
nu mă mai tem de mica,
alba, pistruiata ureche diabolică.

Poem de Umberto Saba

Traducerea A. E. Baconsky

I wake and feel the fell of dark

Pe țărmul mării albastre

Aicea unde alții iubesc și se desfată,

Eu am venit să zac bolnav ca niciodată,

Să-ngrop iubiri ucise, vise moarte,

Neliniștit în liniște, departe.

 

Surâd fiecărei zile ce vine,

Oriunde sunt nu pot rămâne —

Cât am dorit să vin aici, și iar mi-e dor

Să plec bolnav, nebun, rătăcitor…

 

Poem de Ady Endre

 

Traducerea A. E. Baconsky

aniversare

 

 

când

mă

primește

în

liniștea

ei

nu

cu

ghirlande

cu

un

trup

pe

care

zâmbetul

se

plimbă

ca

o

gânganie

rătăcită

Voi citi acest poem(dar și altele) la lectura mea publică din cadrul acestui eveniment.

Două poeme de Robert Pinsky