Aceasta este o selecție din prima serie de fotografii a acestui an. Le-am făcut la Florieni, unde m-am bucurat la început de ianuarie de două zile de primăvară.
Am postat anul trecut niște fotografii făcute de fratele meu la Land’s End și în împrejurimi. Este minunat că după un an sunt în măsură să vorbesc despre acest loc în urma unei experiențe personale. De la Bristol la Land’s End sunt în jur de 200 de mile(este 300 de kilometri), am făcut aproape patru ore pâna la Marazion(localitate apropiată de Land’s End) unde m-am cazat la o pensiune aflată la doi pași de mare. Chiar dacă drumurile sunt foarte bune, incidentele de pe autostradă nu sunt deloc rare, am aflat asta plecând într-o după-amiaza de vineri când un mare număr de mașini goneau spre mare. Curios este că accidentele s-au întâmplat pe autostradă(M5), care are 3 benzi pe sens și nu pe șoseaua A30 care nu se deosebește prea mult de un drum național de la noi. Cele două drumuri își împart distanța de la Bristol la Penzance(localitate de lângă Marazion).
Chiar dacă am întârziat față de ora la care stabilisem că vom ajunge, am fost întâmpinați cu multă căldură de o doamnă trecută demult de prima tinerețe(proprietara pensiunii). A doua zi dimineață, după obișnuitul(la ei) english breakfast, eram hotărâți(eu chiar nerăbdător) să ajungem la capătul vestic al Marii Britanii(cel de pe uscat).
Land’s End este cu adevărat un loc deosebit, o „lojă” naturală din care privești spectacolul mării. Astfel de mici golfuri stâncose sunt specifice zonei de coastă în Cornwall. Consider că zona de țărm este cu mult mai atractivă decât interiorul dominat de fermele de ierbivore domestice. Land’s End este un reper turistic care își păstrează renumele pentru că oferă fiecăruia ceva atractiv, asta fără a leza natura din jur. Există aici un restaurant cu specific pescăresc, un muzeu, un cinematograf, un loc de joacă pentru copii și primul(sau ultimul) pub din Anglia.
Pentru mine va rămâne pentru un timp(sau pentru totdeauna) locul cel mai îndepărtat în care am ajuns, un reper de unde ceva poate începe sau se poate termina. Limbile de stâncă ieșite din mare pe care cuibăresc păsări, una dintre ele găzduind un far au darul de a face din acest loc unul de neuitat.
Q
Acum că vara a trecut, au rămas amintirile. Unele de neuitat pentru că am fost într-o călătorie prin sud-vestul Marii Britanii de unde m-am întors cu o grămadă de impresii și fotografii. Bucuria a fost mare, pentru că Marea Britanie figura pe o listă de cinci țări pe care aș fi vrut să le vizitez alături de Franța, Noua Zeelandă, Peru și Argentina. În același timp călătoria a însemnat și o reuniune de familie, astfel totul a fost cu mult mai simplu pentru că nu a fost nevoie să mă gândesc la cazare și transport. Locul în care m-am revăzut cu cei dragi a fost orașul Bristol, am stat patru zile acolo. Am prins niște zile ploioase, dealtfel nimic neobișnuit pentru Anglia. Au fost și o zi care a semănat mai mult cu una de vară de la noi, în care am reușit să fac o plimbare prin Kingswood și o alta prin cochetul Clifton. În Kingswood am fost chiar și la cumpărături în zona centrală a cartierului, m-am plimbat cu autobuzele etajate și am putut să constat în jurul meu gradul ridicat de civilizație și de bun simț al oamenilor.
În Clifton se află unul dintre simbolurile Bristolului, podul Clifton Suspension Bridge peste Avon Gorge construit în perioada 1836-1864 la indicațiile genialului inginer Isambard Kingdom Brunel (1806-1859). În preajma acestui pod se află și Clifton Observatory, un mic turn la baza căruia se află niște grote. Aici se află și o cameră obscură amenajată de artistul William West(1801-1861). La capătul uneia dintre grote de află un spectaculos punct de observare a Avon Gorge.
În Clifton poți găsi faimoasele pub-uri englezești, dar și sediile unor importante instituții de învățământ(Clifton College, Clifton High School și o bună parte dintre clădirile ce găzduiesc University of Bristol) și bisericești (Roman Catholic Clifton Cathedral și Christ Church).
În Bristol mi-aș fi putut petrece întreagul sejur, nu am văzut decât o mică parte din cele ce alcătuiesc farmecul său. Poate cu o altă ocazie să explorez mai în profunzime acest oraș încărcat de istorie. Eram însă hotărât să merg și în alte locuri, asta veți vedea în următoarele postări dedicate acestei frumoase călătorii pe tărâm britanic.
Q
Am venit din vacanța în Marea Britanie cu o bogată colecție de impresii despre o țară care reprezintă pentru pe mine o altă lume. În următoarele săptămâni voi posta aici „secvențe” din peregrinarea mea pe meleagurile britanice.
Q
Am primit de la fratele meu care locuiește de ceva timp în Marea Britanie, fotografii făcute de el în în unul dintre cele mai frumoase ținuturi din această țară. E vorba de ținutul Cornwall aflat în partea de sud-vest a Angliei. Acolo se află și Land’s End, punctul cel mai vestic al insulei britanice, loc scăldat de valurile înspumate ale Atlanticului. N-am rezistat tentației de a posta câteva dintre fotografii, pentru mine a devenit o destinație de vacanță.
Mănăstirea Robaia se află la vreo 3-4 kilometri de Florieni(satul bunicii mele), o vizită la acest așezământ monahal este în fiecare vară pentru mine modul cel mai bun de a mă reculege. Mănăstirea se află pe unul dintre malurile pârâului cu același nume. Există un drum pietruit ce o leagă de comuna Mușătești( în Jud. Argeș la 25 km de Curtea de Argeș pe șoseaua spre Câmpulung Muscel). O vatră de sihăstrie atestată documentar încă din secolul al XVI-lea găzduiește în zilele noastre un schit de maici unde totul este foarte bine rânduit, chiar dă impresia celor care o vizitează că se află într-un loc binecuvântat.
Un loc în care merg în fiecare vară, parcă pentru un soi de purificare. Florieni e reperul rural de care mă simt cel mai atașat, mă leagă de el multe amintiri frumoase. Dar și pentru că acolo e de când mă știu bunica Maria. E un loc în care îmi reamintesc ce este liniștea. Sper ca aceste fotografii să spună mai mult decât ar face-o mii de cuvinte. Voi mai posta și altele.
Q
 | velveteenboard la Își mai amintea doar numele… |
 | lumeanoastramagica la Răul |
| quasiote la atac moartea |
 | white noise la atac moartea |
 | Mădălina lu' Cafanu la atac moartea |
 | tomtom la Poezie persană – Omar Kh… |
| Mădălina la Almost a kiss |
| quasiote la Inscape |
Q-zone 