Monthly Archives: octombrie 2009

Râșnov

Cetatea Râșnov

și zidurile vorbesc

perspectivă

ziduri în soare

Râșnovul văzut din cetate

Foto: quasiote (octombrie 2008)


Vernisajul/Lansarea proiectului „Cartea sudată”

Octombrie 30 – Noiembrie 15, 2009
Vernisaj / Lansare: Octombrie 30, 2009, 6-9Pm, Centrul Naţional al Dansului, Bucureşti

Galeria SLAG are plăcerea de a vă invita la vernisajul / lansarea proiectului “Cartea Sudată”.

“Cartea Sudată” (pîslă sintetică, răşini, adezivi, pigmenţi, şuruburi / text tăiat în plăci de linoleum şi imprimat manual) este rezultatul colaborării artistului plastic Dumitru Gorzo şi al poetului, Ilieş Gorzo. Cartea, într-un tiraj de 100 de exemplare, a fost produsă în totalitate de cei doi. Cartea sudată, cum zice chiar autorul textier, este o carte asudată. La ea s-a muncit imens. În consecinţă, ea nu poate fi citită decît cu flexul.
Două poveşti se derulează, cea a accesului la carte, la text, care este una generală, şi cea a posedării obiectului, cu aluzie directă la povestea colecţionarului.
Cartea este închisă cu trei şuruburi sudate de unde şi imposibilitatea citirii textului.
De aici se naşte dilema în faţa alegerii soluţiei morale prin care cartea poate fi posedată. Este sau nu corect să distrugem integritatea unui obiect de artă pentru a avea acces deplin la conţinutul lui?
Unde începe şi unde se opreşte interacţiunea cu un obiect destinat contemplării?

Din punct de vedere plastic, această carte – obiect se înscrie perfect în sfera creaţiei lui Dumitru Gorzo. Lucrările artistului sînt eficiente, ritmice şi metodice păstrînd o acută idiosincrasie. Acest tip de tensiune palpabilă traversează opera lui Dumitru Gorzo.

Poezia lui Ilieş Gorzo e altfel decît a confraţilor, aşa şi debutul lui e unul cu flamă. Întins cît o jumătate de masă, volumul, paradoxal, închide în el poeme condensate, luate la ciocan pînă cînd au devenit capsule pocnind de inteligenţă şi aluzii comice.
Seriozitatea lui Ilieş Gorzo în băşcălie este inimitabilă. Versatil, se îndepărtează de el însuşi, mimează stiluri şi maniere, apoi revine impecabil la felul lui de zicere. Poate scrie „în genul” oricui, demasca clişee şi mecanisme poetice asamblate „pe vapor”. Întrebarea este – îl poate cineva imita pe el? Pe acel Ilieş Gorzo din momentele lui de graţie, cînd nu apelează la poante facile, cînd este extrem de precis în construcţia miniscenariilor satirice?

Textul „Cărţii Sudate” va fi publicat pe zidurile oraşului.

Pentru informaţii: Irina Protopopescu
irina@slaggallery.com
Organizator Slag Gallery
Partener gazdă CNDB


La trei luni

blog face

La trei luni de la deschiderea acestui blog, cu peste 100 de posturi am strâns mai mult de 5000 de vizite și aproape 300 de  comentarii. Cu această ocazie, țin să le mulțumesc celor care au găsit în acest loc ceva pe gustul lor sau care le-a stârnit interesul, au comentat diversele posturi sau m-au adăugat la ei în blogroll. Deasemenea, aș vrea să aflu care sunt primele voastre impresii în legătură cu acest blog.

Am cu această ocazie și un concurs, în urma căruia puteți câștiga un film pe DVD.  Trebuie doar să spuneți cum se numește cartea din care provine fragmentul de mai jos și cine este autorul ei.

„Dar nu făcu asta ci, dimpotrivă, își întoarse gâtul încă liber și privi în jurul lui. Dacă nu putea să-și susțină rolul până la capăt, dacă nu putea să scutească autoritățile de toată munca, răspunderea pentru această ultimă vină o purta cel care îi refuzase restul forțelor necesare ca s-o facă. Privirea îi căzu pe ultimul etaj al casei de lângă carieră. Acolo, sus, cele două jumătăți ale unei ferestre se deschiseră pe neașteptate, ca o lumină care țâșnește în întuneric; un om – atât de  subțire și de șters la distanța și la înălțimea aceea – se plecă brusc în afară, aruncându-și brațele înainte. Cine putea să fie? Un prieten? Un suflet bun? Un om care participa la nenorocirea lui? Cineva care voia să-l ajute? Era unul singur? Erau toți?  Mai există acolo un ajutor? Existau obiecții care nu fuseseră încă ridicate? Firește că da. Logica, chiar și cea mai de neclintit, nu rezistă în fața unui om care vrea să trăiască. Unde era judecătorul pe care nu-l văzuse niciodată? Unde era tribunalul suprem la care nu ajunsese niciodată?”

Filmul este de fapt ecranizarea acestei cărți. Succes!

Text și foto: quasiote


Ridică-te!

Poezia pentru care poetul Radu Gyr a fost condamnat la moarte.


Ridică-te  Gheorghe, ridică-te Ioane!


Nu pentru-o lopată  de rumenă pâine,

Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,

Ci pentru văzduhul tău liber de mâine

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!


Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri

Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,

Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!


Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,

Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane

O claie de zări și-o căciulă de stele,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!


Așa ca să bei libertatea din ciuturi

Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane

Și zarzării ei  peste tine să-i scuturi,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!


Și să-ți pui tot sărutul fierbinte

Pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane

Peste toate ce sloboade-ți ies înainte,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!


Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii

Ridică-te Ioane, pe sfinte ciolane,

Sus prin spre lumina din urmă-a furtunii,

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!



Scriitori români care au trecut prin închisorile comuniste

Litera F

Sergiu Filerot (1926 – 1989)

Florin Gugu Floran

Zoltan Franyo

Laurențiu Fulga (1916 – 1984)

Litera G

 

G.C.  Gane

Sergiu Al. George (1922 – 1981)

C.C. Giurescu (1901 – 1971)

Paul Goma

Emil Gulian

Radu Gyr

Sergiu Grossu

Onisifor Ghibu

 


Muzică din ’76


spaţiul tandru în care ne creştem singurătatea

waiting for the sun

tăcerea în care îmi închipui că ne întâlnim
spațiul de tandrețe fără muchii fără izolări autiste
nedefinit cum umbra mea în jurul digului
respirăm împreună suspendăm aerul
ne creștem frumos meduzele în grădini acvatice
ne apărăm singurătatea o curățăm de nisip

aș fi vrut să nu am genunchi nici umeri
să nu am forme proeminente doar învelișuri moi
un fel de membrane subțiri impermeabile
să păstreze sunetele să nu iasă din mine decât liniștea

forma de acum este doar întâmplarea trecerii prin stern
a mâinilor pline de scoici a zâmbetului tău dimineața
o amplitudine stranie a dragostei firele de bambus
prin care cântam fără nicio percepție corporală

din ziua aceea lumea nu mai are piele
e ca o stepă bine prinsă de oasele mari ale despărțirii

Poem de Ela Victoria Luca

Foto: quasiote


City lights

lights

Foto: quasiote


Festivalul Internațional de Literatură-București(II)

Săptămâna viitoare începe cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB).Între 28 si 30 octombrie, începând cu ora 18.00, la Clubul Țăranului Român din București, cei interesați pot participa la lecturi publice si dezbateri cu scriitori importanți: José Luis Peixoto  (Portugalia), Zahar Prilepin (Rusia), Dieter  Schlesak (Germania), Philip Ó Ceallaigh (Irlanda), Alek Popov (Bulgaria) și Ardian-Christian Kuciuk (Albania) dar si cu scriitori de marcă din literatura română, precum Gabriela Adameșteanu, Radu Aldulescu, Vasile Ernu, Filip Florian, Florin Iaru, Matei Florian, Răzvan Petrescu, Radu Pavel Gheo sau Cecilia Ștefănescu.


Poezie persană – Daghighi

Este maestrul genului panegiric din secolul al X-lea; Kasidele (odele) și gazelurile sale ni-l arată ca pe un poet înzestrat cu multă imaginație. El este predecesorul marelui rapsod Ferdòusi. Daghighi a început să transpună în versuri imensul material epic al tradiției persane, punând temeliile epopeii Șah-Name (Cronica Șahilor). A fost asasinat de unul dintre sclavii săi în anul 978. Epopeea din care n-a apucat să scrie decât o mie de distihuri a fost dusă la capăt de Ferdòusi, al cărui Șah-Name cuprinde cinzeci de mii de distihuri.

into the sky

Șah-Name

Zoroastru

Și astfel mai trecu o vreme,

când deodată răsări

din pământ – un pom în curtea

lui Goștasb, și se-nălță

până-i adumbri seraiul –

pom vânjos în rădăcini

crengi și ramuri fără număr;

frunzele-i șopteau povețe,

roadele-i dădeau lumină.

Pomu-acesta fiind om

și purtând asemeni roade,

oare mai putea muri?…

Se trăgea din viță-aleasă

numele-i fiind Zardoșt*.

El ucise pe-Ahriman **.

care-i răul de pe lume.

Zise șahului Goștasb:

„Proroc sunt, călăuza

ta spre bunul Dumnezeu!”

Și apoi un vas aduse

plin cu foc și agrăi :
„L-am adus din rai și-ți spune

Domnul lumii:«Să primești

legea mea! Privește cerul

și pământul: le-am zidit

fără-argilă, fără apă,

și priveștele din nou,

să pricepi cum li-i zidirea.

Cugetă: cine-ar putea

să zidească-asemeni lucruri,

decât eu, stăpânul lumii.

Dacă recunoști că lumea

asta am zidit-o eu

Ziditor, atunci, îmi spune!

Ia de la trimisul meu

buna lege, și învață

drumul și credința sa;

grijă ai să faci ce-ți spune,

și-ți alege călăuz

înțelegerea și-arată-i

lumii c-o disprețuiști.

Și învață-adevărata

lege, plină de-adevăr

căci domnia-i doar o vorbă,

când credință n-are-n ea.»”

Și când buna-nvățătură

bunul șah i-o ascultă,

îi primi credința nouă,

calea câtre adevăr.

* Zoroastru, profetul închinătorilor la foc, autorul cărții Zend-Avesta.

** Principiul întunericului, în mitologia persană.

Traducerea George Dan






Un interesant proiect intercultural

Ieri seară, am asistat la o lectură publică a șase scriitori ce a avut loc la Muzeul Țăranului Român. După cum vă spuneam și acum două zile, e vorba de un  proiect intercultural care implică scriitori și traducători din zona de sud-est a Europei în scopul constituirii de legături și schimburi culturale. Dar și pentru o mai bună cunoaștere a literaturii din această zonă a Europei. Au citit din operele personale Anahit Hayrapetyan (Armenia), Barış Müstecaplıoğlu (Turcia), Ognjen Spahić (Muntenegru), Adela Greceanu, Claudiu Komartin şi Daniela Crăsnaru. Bineînțeles că am avut parte și de traducere, în cazul textelor citite de cei trei scriitori veniți de pe alte meleaguri.

3+3

Cel care a jucat foarte bine rolul de gazdă, a fost scriitorul Răzvan Țupa, inițiatorul  proiectului Poeticile Cotidianului. De pe blogul său am aflat multe amănunte legate de acest eveniment, ce face parte dintr-o serie de evenimente care implică 20 de scriitori ce călătoresc în Europa în trei grupuri, pe rute diferite, având ca destinație finală Istanbul Tanpinar Literature Festival (în perioada 31 octombrie – 3 noiembrie).

050

Anahit Hayrapetyan (Armenia) ne-a citit trei dintre poemele sale și ne-a vorbit despre cum sunt percepuți tinerii scriitori în țara sa.

Daniela Crăsnaru

Daniela Crăsnaru ne-a citit câteva dintre poemele sale mai vechi și mai noi. A vorbit despre percepția sa despre poezie și despre diferențele  de abordare  ale acesteia între generația din care face parte și tânăra generație.

Claudiu Komartin

Claudiu Komartin a citit trei poeme din ultimul său volum „Un anotimp în Berceni” și a citit traducerea textelor de proză prezentate de Barış Müstecaplıoğlu și Ognjen Spahić.

Ognjen Spahić

Ognjen Spahić (Muntenegru) a citit un fragment din romanul său a cărui acțiune are loc în România și ne-a vorbit despre cum a scris această carte fără a veni să se documenteze aici, ci doar folosindu-se de abilitățile sale de jurnalist și de talentul literar.

Adela Greceanu

Adela Greceanu a citit un fragment ce mi s-a părut foarte interesant din romanul „Mireasa cu șosete roșii”, a mai citit și traducerea textelor poetei din Armenia.

Barış Müstecaplıoğlu

Barış Müstecaplıoğlu (Turcia) a citit un fragment din  unul dintre romanele sale și ne-a vorbit despre  câteva  dintre problemele sociale cu care se confruntă societatea turcă.

A fost o seară interesantă, într-un decor primitor, cred că astfel de experiențe sunt necesare și au rolul de a ne deschide noi orizonturi culturale.

Text și foto: quasiote