The woman

Alone with everybody

Winter poem

Un poem de Frank O’Hara

Lumină       limpezime        salată de avocado în zori

după lucrurile crunte pe care le fac uluitor e

să afli iertare și iubire, nici măcar iertare

cât timp ce-a fost a fost și iertarea nu-i iubire

și iubirea e iubire nimic nu se destramă vreodată

deși lucrurile devin agasante plicticoase și ramplasabile

(în imaginație) dar nu de-adevărat și când e vorba de iubire

degeaba peste drum te simți detașat simpla prezență

schimbă totul ca o chimicală picată pe hârtie

și toate gândurile dispar într-o emoție stranie și plăcută

de nimic nu-s sigur în afară de asta, întețită de respirație.


Traducerea Constantin Abăluță și Ștefan Stoenescu

 

 

Ia-mă

Ia-mă-n azur și în soare,

Ia-mă în largul mării și-n munți.

 

Când voi merge în iarba din adâncul mărilor,

                                                      singur voi merge.

Căci iată, de-acolo am venit — clorul și sarea

                     sunt oasele, sângele.

Acolo nările duc plămânilor aer. Acolo

                      oxigenul strigă să fie lăsat a intra.

Acolo în rădăcinile ierbii din adâncul mărilor,

                                                       singur voi merge.

 

Iubirea duce departe. Acolo sfârșește iubirea

Ia-mă-n azur și în soare.

 

Poem de Carl Sandburg

White

Tinerețe, zi, bătrânețe și noapte

Tinerețe zgomotoasă, plină de plăceri,

iubitoare. – Tinerețe plină de grație,

putere și vrajă,

știi tu că bătrânețea poate veni după tine

cu tot atâta grație, putere și vrajă?

Tu, zi, care răsuni din plin, strălucitoare,

zi a enormului soare,

plină de lucrări, de ambiții și râs:

Noaptea calcă în urma ta

cu milioane de sori, cu somn,

și întuneric ce întărește și înviorează.

Poem de Walt Whitman

Traducerea Lucian Blaga