Poezie persană – Vahși (1531 – 1583)

S-a născut în prima jumătate a secolului al XVI-lea în satul Bafgh, lângă Kerman. A trăit mai mult în Yazd. S-a inspirat din masnaviurile lui Nezami, a scris și el două pe care le-a intitulat Nazer și Manșur, respectiv Șirin și Farhad. A mai scris gazeluri și a născocit o formă fixă de poezie numită tarkib band.

 

Vulcanul
Mi-i teamă-n miezul nopții,
din piept, să scot suspine,
să nu scap vreo scânteie
din inimă — pe buze
ca să s-aprindă focul
pe undeva, prin preajmă!
Nu bate-n toba vrajbei
cu mine și, ai grijă,
de-oștenii mei războinici
mai bine te ferește!
De spun o rugăminte,
ostașii mei îndată,
năvală dau asupra
întregii lumi! Ia seama,
acest văzduh de-atâtea
suspine un vulcan e —
nu trece prea aproape
de mine! Prin dogoare,
când păsări trec, aripa
aprinsă și-o blesteamă!
Trezită-i băutura,
și fluierul nu scoate
un sunet. Este vremea
paharnicul să toarne
o nouă băutură
iar lăutarul nostru
un cântec nou să-nceapă!
De astăzi înainte
nu pot să-mi duc viàța
în temnița mâhnirii,
decât legat în fiare,
cu lacăte la ușă…
O, tu, Vahși, de-atâta
durere îndurată
îți picură din limbă
ucigătoare-otravă!
Pe-acest hanger au cine-i
viteazul să se-azvârle?

Traducerea George Dan

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: