Tag Archives: sfârșit

Sfârșit de poem

Și-acum
Îmi târăsc ghetele verzi de pânză prin râul împroșcat de
ploaie.
Prin apa plină de sticle goale. De sticle sparte.
O tăietură adâncă pe cerul de gresie:

 

Fața umedă care-ți spune calmă să te îndepărtezi
până se întunecă.
Până se face de tot întuneric.

 

Poem de Andrei Bodiu (1965-2014)


Sfârșitul toamnei

De la un timp văd parcă,

cum totul se preschimbă.

Ceva urcă și umblă

ucide și ți-e milă.

 

Dintr-o clipă-n alta

grădinile s-au schimbat;

ofilite galben s-au uscat

pân-la aceasta

cât de mult am umblat.

 

Acum pe goale cărări

le pot desluși multe și lungi.

Până la depărtate mări

și sub grele, grave zări,

cerul nepătruns prin crengi.


Poem de Rainer Maria Rilke – din Cartea imaginilor(Editura Paralela45 – 2002)

Traducerea Dumitru Marian


Ca un sfârșit de poveste…

senzația că ești omul care te naști și te risipești odată cu o toamnă

senzația că ai pierdut ceva pentru totdeauna în oceanul de frunze galbene

toți suntem botezați cu căderea frunzelor, ele recunosc huma

ridicăm privirile și brațele către cer, parcă aflăm pentru prima dată că astfel ele se luminează

astfel tot ce pierdem se recuperează  în liniștea ocrotitoare a pământului

doar noi doi și un spin rămas dovadă că am existat

pe frunzele căzute în formă de palmă

au căzut frunzele în formă de inimă

peste ele prima ninsoare

ca un sfârșit de poveste

Foto: quasiote

Text: George Floarea