Tag Archives: remember

Jane Russell (1921-2011)


Un poem de Mariana Marin

Elegie XVIII
La sfârșit rămâne doar spaima
și acel sentiment de pustietoare siguranță,
— a limitelor,
dintre un măr putred  și unul sănătos.
Dacă întind mâna,
aș putea avea certitudinea existenței mele
între fotoliul nichelat și fereastră.
Dacă îmi biciui conștiința,
ar putea să iasă și un lucru bun,
— un pumn de cenușă aromată și scânteietoare,
care va pleca din nou în lume…

 

Dar nimeni nu apropie fotoliul nichelat de fereastră.
Știu: pământul nu primește decât carnea crudă,
care nu va mai pleca niciodată în lume, la fel…

Bacovia șoptindu-mi

Doar plouă cu cenușiu peste toate

și teama se urcă pe chipuri.

Se-ascund prin odăi visătorii…

E toamnă-n cântări; nici vântul nu poate…

*

Doar plouă cu cenușiu peste toate.

Somnul pătrunde prin răni —

un vis, o nălucă…, doar șoapte

trec iar printr-o mie de stări.

Sunt singur, etern melancolic…

*

Sunt sus peste nopți; peste ape.

Trec iar printr-o mie de stări

și teama se urcă pe chipuri,

iar somnul pătrunde prin răni.

 

Acesta e un poem pe care l-am scris în adolescență, când poezia lui George  Bacovia însemna pentru mine vârful. Eram foarte bucuros că reușisem să-mi procur cartea cu opera sa integrală. Nici acum nu a coborât foarte mult în preferințele mele.


„Rotonda 13” – Ion Stratan


Fotografii din 2009 (februarie)

Pe 14 februarie 2009, Teatrul Masca a dat o frumoasă reprezentație la metrou (Stația Unirii II). Eram în sesiune și  aveam examen în acea zi, m-am oprit totuși câteva minute să-i admir pe acești minunați artiști.