Tag Archives: Editura Humanitas

Gaudeamus 2011 – programul lansărilor de carte(o selecție)

Afiş Gaudeamus 2011

23 noiembrie(miercuri)

ora 16 – la standul Editurii Dacia XXI – „Umbra lui Ionatan” de Petre Anghel

24 noiembrie(joi)

ora 17.30 – la standul Editurii Humanitas Opere III. Discursuri edificatoare (1843-1844) şi Trei discursuri la ocazii imaginate de Søren Kierkegaard
Vor vorbi: Ana Stanca Tabarasi, Ştefan Vianu și  Vlad Russo.

ora 18 – la standul Editurii Herg Benet – lectură din texte inedite, discuții și sesiune de autografe Marius Iulian Stancu.

– la standul Editurii Polirom – Mircea Mihăieș – Ultimul Judt şi Tony Judt, Cabana memoriei
Prezintă: Horia-Roman Patapievici și Silviu Lupescu

25 noiembrie(vineri)

ora 15 – la standul editurii Humanitas -lansarea volumelor câştigătoare ale Concursului de Debut Literar UniCredit, ediţia a IV-a, 2011
Nu mă atinge de Dumitriţa Stoica
Pareidolia de Laurenţiu Belizan
Trestii de Petru Albu
Vor vorbi: Dumitriţa Stoica, Laurenţiu Belizan, Petru Albu, Liviu Papadima, Paul Cernat, Radu Paraschivescu, Anca Nuţă și Cristina Guseth.

-la standul Editurii Tracus Arte – „Securi decapitate” de Matei Vișniec

ora 16 – la standul Editurii Herg Benet – lectură din texte inedite, discuții și sesiune de autografe cu Leonard Ancuța.

– la standul Editurii Nemira – „Oase migratoare” de  Iulian Tănase.

ora 16.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Daniel Bănulescu, Cine a cîştigat Războiul Mondial al Religiilor?

Prezintă: Iulia Popovici, Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache.

ora 17.00  – la standul Editurii Brumar – „Divina tragedie” de Medeea Iancu.

la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Mitologii amînate” de Adrian Suciu

– la standul Editurii Humanitas – Ghepardul de Giuseppe Tomasi di Lampedusa(o nouă traducere)
Vor vorbi: Gabriela Lungu, Smaranda Bratu Elian, Vlad Russo și Denisa Comănescu.

– la standul Editurii Tracus Arte – „Grossomodo” de Mugur Grosu și „Curtea interioară” de Alina Pachițanu.

ora 18 – la standul Editurii Brumar – antologia „Marfă reîncărcată” cu Dan Mircea Cipariu, Bogdan O. Popescu, Dan Pleșa, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu.

Prezintă: Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Florin Iaru.

Invitat special: George Mihăiță.

– la standul Editurii Herg Benet -discuții și sesiune de autografe – „Antume” de Jean-Lorin Sterian.

ora 19 – la standul Editurii Herg Benet -discuții și sesiune de autografe – „Zeppelin Jack” de Marius Surleac.

26 noiembrie(sâmbătă)

ora 12 – la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Acte calde într-un decor negru pe scene separate de o linie grea” de Dan Stanciu.

ora 12.30 – la standul Editurii Humanitas – Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 de Lucian Boia
Vor vorbi: Lucian Boia, Florin Ţurcanu, Sorin Lavric și Gabriel Liiceanu.

ora 13   la standul Editurii Polirom –  Marta Petreu – De la Junimea la Noica şi Ion VarticCioran naiv şi sentimental (ediţia a treia, revăzută)

Prezintă: Ovidiu Şimonca, Cosmin Ciotloş și Adrian Şerban.
– la standul Editurii Tracus Arte – „Copil în Epoca de aur” de Dan Cârlea și „Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli!” de Alexandru Potcoavă.

ora 13.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Bianca Burţa-Cernat -Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică

Prezintă: Eugen Negrici, Ovidiu Şimonca și Daniel Cristea-Enache.


– la standul Editurii Humanitas  – Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică (eseuri)
Vor vorbi: Alex Al. Şahighian, Sorin Lavric și Denisa Comănescu.

ora 14 – la standul Editurii Brumar – Șerban Foarță – Hexachordos

Prezintă:  Octavian Soviany.

– la standul Editurii Cartea Românescă – Ruxandra Cesereanu, Marius Conkan- Ţinutul Celălalt

Prezintă: Simona Popescu, Octavian Soviany, Cosmin Pertadiu Şimonca și Daniel Cristea-Enache.

– la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Rock în Praga” de Andrei Zbârnea.

– la standul Editurii Humanitas – Faţă către faţă de Andrei Pleşu
Vor vorbi: Andrei Pleşu și Dan C. Mihăilescu.

ora14.30 -la standul Editurii Cartea Românească –  Matei Vişniec, romanul Dezordinea preventivă şi volumul de poezie La masă cu Marx

Prezintă: Carmen Mușat, Cosmin Ciotloş, Daniel Cristea-Enache.

– la standul Editurii Humanitas –  Emil Cioran, Despre Franţa şi Îndreptar pătimaş II
Vor vorbi: Dan C. Mihăilescu, Cristian Mureşan, Didier Dutour și Gabriel Liiceanu.

ora 15 – la standul Editurii Humanitas – Eveniment Humanitas Multimedia
Grigore Leşe, …de dragoste, de război, de moarte, de unul singur
Vor vorbi: Grigore Leşe, Andrei Pleşu și Vlad Zografi.

– la standul Editurii Tracus Arte – „Imagini de pe strada Kanta” de Nichita Danilov și „Liniștea de dinaintea liniștii” de Paul Vinicius.

ora 16.00 la standul Editurii Brumar – „Eu, mama tare și tu” de Ania Vilal(debut)

Vor vorbi despre carte: Nora Iuga, Felix Nicolau, Adrian Diniş și Robert Şerban.

–  la standul Editurii Cartea Românească – Radu Aldulescu, romanul Îngerul încălecat Prezintă: Georgiana Sârbu, Paul Cernat și Daniel Cristea-Enache.

ora 16.30 – la standul Editurii Polirom – Lucian Dan Teodorovici – romanul Matei Brunul
Prezintă: Carmen Muşat și Bogdan-Alexandru Stănescu.
ora 17 – la standul Editurii Herg Benet – prezentarea câștigătorilor Concursului de debut Max Blecher/ Herg Benet
— romanul „Ich bin ein Berliner” de Gabriel Andronache
— volumul de poezie „Soarele mecanic” de George Serediuc
— romanul „ Voia ” de Cosmin Cârciova (Casa de Editură Max Blecher)
— volumul de poezie „Copci” de Matei Hutopilă(Casa de Editură Max Blecher)
– la standul Editurii Tracus Arte – „Când va veni ceea ce este desăvârșit” de Andrei Dosa.
 ora 17.15 – la standul Editurii Humanitas – Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză de Matei Vişniec
Vor vorbi: Matei Vişniec, Radu Paraschivescu și Lidia Bodea.
ora 17.30 – la standul Editurii Brumar – „rupt” de Alex Manta.
Vor vorbi: Robert Șerban și Mihai Duțescu.
ora 18 – la standul Casei de editură Max Blecher –  „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” de Răzvan Țupa.
– la standul Editurii Herg Benet – discuții și sesiune de autografe – „Cucamonga” de Iulian Tănase.
ora 18.30 – la standul Editurii HumanitasContorsionista de T.O. Bobe
Vor vorbi: T.O. Bobe, Mircea Cărtărescu și Lidia Bodea.

27 noiembrie(duminică)

ora 12 – la standul Editurii Tracus Arte – „Proza lui Mircea Nedelciu — Puterile literaturii în fața politicului și a morții” de Adina Dinițoiu.

ora 13la standul Editurii Brumar – „Asigurări de viață” de Florin Hălălău

Vor vorbi despre carte Nora Iuga, Felix Nicolau şi Robert Şerban.

– la standul Editurii Humanitas – Jurnalul Annei Frank
Ediţie definitivă, traducere după originalul neerlandez
Vor vorbi: Ioan Stanomir, Gheorghe Nicolaescu și Lidia Bodea.

ora 13.30 –  la standul Editurii Polirom – Alex Leo Șerban – micro-romanul Litera din scrisoarea misterioasă
Prezintă: Horia-Roman Patapievici, Marius Chivu
ora 14.30 – la standul Editurii Polirom –  Florin Iaru – Fraier de Bucuresti

Prezinta: Cristian Teodorescu, Cosmin Ciotloş și Adrian Şerban

0ra 15.30 – la standul Editurii Cartea Românească – Crista Bilciu, volumul Poema desnuda

Prezintă: Florin Iaru și Cosmin Ciotloș.

Maia Morgenstern va citi cîteva poeme din volum.

ora 18 – la standul Editurii Tracus Arte – „Faze și emfaze” de Dumitru Bădița.


Gabriela Toma – Cântecul geamănului

Am aflat prima dată de poeta Gabriela Toma cu ocazia lecturii de la Institutul Blecher pe care a susținut-o toamna trecută, cu ceva timp înainte de lansarea cărții ei la Gaudeamus. Volumul „Cântecul geamănului” este câștigătorul secțiunii de poezie a concursului Unicredit pentru debutanți susținut de saitul Bibliofagia și care anul trecut a fost la a II-a ediție. Asta i-a adus apariția la prestigioasa editură Humanitas. Nu am fost la lansarea cărții, însă mi-am procurat-o chiar de la târg, asta pentru că lectura de care aminteam mi-a lăsat o bună impresie.

Încă de la prima lectură a avut convingerea că am descoperit o carte de poezie foarte bine articulată, o autoare care chiar dacă este la debut lasă să se întrevadă din scrisul ei că deține suficiente mijloace stilistice. La a doua trecere am conștientizat faptul că tocmai citisem un volum de versuri în care am trecut de la un text la altul prins în mrejele unor nuanțe poetice foarte bine dozate, cu un univers interior când familiar, când straniu. Poemele sunt de scurtă întindere, asemeni unor cadre tăiate dintr-un film pe care nu vom reuși niciodată să-l recompunem în totalitate, asta mergând în favoarea imaginației cititorului. E multă interiorizare în poemele Gabrielei, e și un biografism fin și sunt unele trimiteri la acea atmosferă cinematografică pe care am evocat-o mai sus.

Mai este foarte evidentă și o latură onirică, secvențe care se derulează la fel de straniu ca  visele și  se sfârșesc la fel de brusc. Remarcabil este și decorul, unul completamente urban, un decor care se strânge spre interior parcă absorbit într-un soi de vârtej imaginar. Nu am mai citit niște texte poetice care să încarce cu atâtea sensuri un decor cum este cel al unui bloc, în care fantomaticul(„vecinii spun lucruri dincolo de peretele de plută”- din poemul „lângă oamenii invizibili”) parcă transformă acest loc într-o ființă care se hrănește cu vitalitatea celor ce sunt în el. Sunt „ritualuri” specifice unui bloc dar care contribuie tocmai la acea latură neobișnuită de care am pomenit, de exemplu în poemul „vocea” pe care îl redau în totalitate:

„femeile cocoșate din blocul nostru

ascultă cheile lovite de uși

trag cu urechea la orice zgomot

la tijele din picioarele fratelui meu

când trece pe culoar:

între noi doi

în paharul cu vin

ultima picătură sună a gol.”

sau din poemul „34G”: „tata îmi ghicește sâmbătă în cafea/vecinii vin și ascultă la ușă” și tot din acest poem: „vecina de la 3 caută în lada noastră cu amintiri/ își taie un deget în lampa veche/picăturile de sânge se evaporă odată cu respirația.

Decorurile sunt într-o continuă transformare, camerele își schimbă mereu dimensiunile accentuând senzația de straniu, de continuă instabilitate condusă parcă de un organ sensibil la fiecare mic gest, la fiecare gând. Semnificațiile sunt variate, e multă reflexivitate, iar contactul cu lumea exterioară nu este complet pierdut. Eul poetic filtrează cu minuțiozitate toate semnalele primite din exterior, păstrând mai mereu doar acele fragmente care amintesc de latura inefabilă a existenței. Astfel misterul se propagă chiar și în această lume citadină și comună la prima vedere. („camera e corpul în care celălalt visează/labirintul lui e o fâșie de apă/pe un pământ roșu își caută trezirea la intersecția străzilor,/ unde sămânța crește în palma” – din poemul „dimineața”)

Am găsit formulări care mi-au plăcut foarte mult, de exemplu: „eu mă plimb/ prin toate visele deodată”(din poemul „sunt în mijlocul mării”), „dimineața, o briză densă ne separă trupurile,/doi brancardieri ne cară trupurile în mare.”(din poemul „poștașul îmi aduce vederi din germania”) și „corpul ei tatuat cu iubire înota în mătasea hainelor” (din poemul„ corpul”).

„Cântecul geamănului” e o carte de care m-am simțit cuprins ca de un somn bizar, am avut senzația că sunt absorbit în visele altcuiva ce se desfășurau întru-un decor ce îmi era în bună măsură cunoscut.

Q


Jurnalul Oanei Pellea

Fără să mă laud, spun că încă din momentul în care am aflat că această carte se va lansa la Bookfest, i-am știut efectul binefăcător pe care îl va avea asupra mea. Am fost la lansarea ei, am primit chiar și un autograf de la autoare și m-am bucurat ca și cum aș fi dobândit ceva foarte prețios. O știam pe Oana Pellea în postura unei talentate actrițe de teatru și film. Știam că este fiica marelui Amza Pellea, un actor care m-a încântat în copilărie cu rolurile sale din filme. Am urmărit și două interviuri televizate foarte bune cu acestă minunată artistă și m-a impresionat bogăția ei sufletească.

Am făcut din lectura acestei cărți un eveniment personal și acum pot spune cu mâna pe inimă că am avut parte de un miracol. E cu adevărat un miracol să poți constata existența printre noi a unui om cu o aură atât de luminoasă. Acest jurnal este valoros pentru că prinde multe aspecte cruciale ale vieții dintr-o viziune matură și trecută prin filtrul unui artist însingurat dar care a păstrat o fereastră  deschisă către lume. O viziune sănătoasă într-o societate bolnavă, într-o lume potrivnică celor verticali. Oana Pellea ar putea constitui un model pentru mulți dintre cei din domeniul artistic și nu numai. Un model de a viețui în a ridica ceva temeinic având ca unic reper moralitatea.

Sunt foarte multe aspecte din cartea asta de care mă simt legat, o mare bucurie e să vezi că împarți cu un om de valoarea Oanei Pellea o viziune despre societatea în care trăiești și că avem chiar afinități elective. Am aflat și anumite aspecte ale teatrului românesc de astăzi, eu fiind un iubitor de teatru îngrijorat de decăderea acestuia din ultima vreme. Am aflat mai multe despre omul Amza Pellea de la cea mai de încredere sursă, nu-i lucru puțin. Nu voi da niciun citat din carte, ea merită citită în întregime, spun doar că sunt multe pasaje din ea ce trebuie păstrate în minte și-n suflet. Rânduri ce îi pot folosi oricărui om care este ghidat de credința în bine, adevăr și frumos.

E cartea unui om frumos și armonios care a înfruntat toate obstacolele vieții cu mijloace la vedere și cu o fantastică energie interioară, o luptătoare bravă și singuratică. La lansarea  cărții, i-am mărturisit că am văzut-o cu ceva timp în urmă în piesa „Buzunarul cu pâine” de Matei Vișniec și mi-a plăcut foarte mult, mi-a scris pe  a treia pagină a cărții: plecăciune. Ce aș mai putea adăuga, am avut în față pentru o clipă, o artistă înnobilată cu cele mai profunde virtuți, în față căreia voi face mereu cea mai din suflet plecăciune.

George Floarea


Gaudeamus – evenimente și lansări la Editura Humanitas(III)

Tot sâmbătă 28 noiembrie, am asistat la alte trei lansări de carte la standul editurii Humanitas. Voi începe cu cea pe care o consider cea mai importantă dintre ele. E vorba de lansarea jurnalului poetei Constanța Buzea, numit „Creștetul ghețarului”. Acest jurnal cuprinde doar trei ani (1969-1971), așa cum îi numea autoarea, trăiți cu intensitate.  Au fost alături de ea Lidia Bodea și Ioana Pârvulescu. Și în public l-am remarcat pe Andrei Păunescu (care îmi este profesor la facultate), venit cum era firesc să-și susțină mama. Autoarea ne-a spus că în acest jurnal apar referințe la anumiți scriitori din acea perioadă. Constanța Buzea a promis că dacă sănătatea îi va permite va scrie și o continuarea acestui jurnal  ce va cuprinde următorii  trei ani(probabil 1972-1974). Constanța Buzea este una dintre cele mai importante poetese pe care le-a dat țara asta, eu îi doresc toată sănătatea și liniștea sufletească necesară pentru a-și duce toate planurile la capăt.

Radu Paraschivescu este unul dintre autorii care lansează o carte nouă aproape la fiecare târg de carte important. De data asta, prolificul autor a lansat o carte al cărei titlu spune de la sine despre ce este vorba în ea. Cartea se numește „Dintre sute de clișee.Așchii dintr-o limbă tare” și a fost lansată în prezența Lidiei Bodea, Andreei Esca și a lui Gabriel Liiceanu.

Atât autorul cât și cei ce i-au fost alături au vorbit despre explozia clișeelor în mass-media  și astfel în viața noastră. Cum anumite forme ale limbajului de lemn supraviețuiesc și azi. Și așa cum zicea Gabriel Liiceanu pericolul îl reprezintă faptul că putem ajunge să gândim clișeistic, anulându-ne astfel aspectul cel mai important al personalității, adică expunerea unor opinii rezultate din propria noastră gândire.

O altă personalitate din mass-media care a participat la lansările  de la Editura Humanitas a fost reputatul jurnalist și scriitor, Cristian Tudor Popescu. El a participat la lansarea cărții „Drumul” de Cormac McCarthy, despre care a vorbit și chiar a citit câteva pasaje din ea. Alături de el la această  lansare au mai fost Irina Horea(cea care a tradus acest roman), Denisa Comănescu și Florin Iaru.

Închei astăzi prezentarea lansărilor la care am participat la standul editurii Humanitas cu speranță că măcar una dintre cărțile pe care le-am pomenit vă va interesa.

Text și foto: quasiote


Gaudeamus – Herta Muller la Editura Humanitas

Numele Herta Müller(premiul Nobel pe 2009) a fost pe toate buzele iubitorilor de literatură la acest târg. Nu-i de mirare că editurile și-au disputat drepturile de publicare ale operelor ei. Și de data asta a câștigat Humanitas-ul care a făcut toate eforturile necesare pentru a-și trece în portofoliu încă un scriitor de valoare.

Lansarea cărții „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” s-a bucurat de un mare interes chiar dacă autoarea nu a fost de față. Romanul a fost tradus de minunata scriitoare Nora Iuga. Cei care au vorbit despre Herta au făcut-o cu multă dragoste și aproape că nu i s-a simțit lipsa, e vorba de Denisa Comănescu, Oana Pellea, Simona Kessler și Alexandru Șahighian.

Simona Kessler este cea care deține drepturile de autor pentru cărțile Hertei în România și ne-a spus că a cunoscut-o pe scriitoarea germană înainte ca aceasta să emigreze în Germania, nu și-a imaginat în acel moment că are alături de ea pe viitoarea câștigătoare a premiului Nobel. Oana Pellea a evocat prima ei întâlnire cu Herta și a citit un fragment din carte, remarcând în romanele autoarei germane existența unui puternic filon poetic. Alexandru Șahighian este cel care a tradus următoarea carte a Hertei Müller ce va apărea curând, e vorba de Atemschaukel (Leagănul respirației), cel mai recent roman al scriitoarei.

A fost o lansare așa cum li se cuvine unei scriitoare câștigătoare de Nobel și cititorii săi. Remarc încă o dată interesul de care s-au bucurat cărțile Hertei la acest târg, e vorba și de aparițiile ei mai vechi la edituri ca Polirom și Vinea.

Text și foto: quasiote


Gaudeamus – lansări la Editura Humanitas(I)

Atunci când vine vorba de Editura Humanitas, pot spune fără a sta pe gânduri că este cel mai important fenomen cultural din acești douăzeci de ani ce s-au scurs din 1989. Prin intermediul acestei valoroase „instituții culturale” am făcut cunoștință cu operele marilor gânditori români(aș aminti doar de Noica, Cioran, Eliade și Țuțea), cu mari valori ale literaturii și filosofiei mondiale. Tot  Humanitas-ul mi-a  oferit ocazia de a cumpăra și citi  multe dintre operele celor mai importanți intelectuali români, cu care am avut șansa de a fi contemporan(aș aminti aici pe Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Djuvara și Dinescu). Gabriel Liiceanu fiind de fapt cel care a înființat această editură la începutul anilor nouăzeci. Și care a făcut din ea locul unde se strâng între paginile cărților operele esențiale, cele care pot însemna mult pentru orice intelectual în devenire.

La fiecare târg de carte, prima vizită pe care o fac este la standul acestei edituri, de fiecare dată sunt copleșit de numărul mare de apariții noi, asist cu interes la multe dintre lansările de carte, având astfel șansa de a face cunoștință cu autorii lor. Nici la acestă ediție a Gaudeamus nu am pierdut ocazia de  întâmpina noi cărți și pe autorii lor. Am fost sâmbătă pe 28 noiembrie, când se succedau mai multe astfel de evenimente ce prezentau interes pentru mine.

Prima lansare la care am luat parte, a fost cea a cărții lui Vladimir Tismăneanu  „Despre 1989 – naufragiul utopiei”, un om pe care îl  admir  pentru opiniile și faptele sale. La lansare au luat parte Lidia Bodea, Horia-Roman Patapievici și autorul. Horia-Roman Patapievici a fost foarte generos în laude la adresa autorului și a cărții sale, cum dealtfel se și obișnuiește la lansări, mărturisind că îl leagă și o  frumoasă prietenie de acesta. Deasemenea, ne-a explicat care sunt acele etape care au făcut din Vladimir Tismăneanu un intelectual cu concepții sănătoase pe care cu generozitate le pune în slujba cetății. Editura Humanitas și-a făcut un solid obicei din a publica operele unor intelectuali cu puternice viziuni de dreapta, autorul de față numărându-se printre ei.

O lansare emoționantă a fost cea a volumului cu numărul doi a cărții de memorii „Timpul ce ni s-a dat” a scriitoarei și traducătoarei Annie Bentoiu. Au fost alături de ea, Lidia Bodea, Alex Ștefănescu și Vladimir Tismăneanu care au avut numai cuvinte frumoase de spus despre autoare și cartea sa. Annie Bentoiu (la cei 82 de ani ai dânsei) este unul dintre marile caractere ce răzbat din perioada interbelică, o femeie puternică care a trecut prin vicisitudinile perioadei 1947-1959 și care ne restituie cu pricepere multe dintre aspectele acelor ani sumbri. O carte de memorii care a s-a bucurat de multă apreciere la apariția primului volum, sper ca și această continuare să capteze la fel de mult.

Text și foto: quasiote


Kilipirim

Am trecut azi pe la acest târg, am găsit lucruri interesante, cărți cu 5 și 10 lei la Editura Humanitas, majoritatea de autori consacrați. Reduceri de 30 %  la cărțile apărute la Polirom și alte standuri care ofereau cărți,  albume de artă, cd-uri, dvd-uri și casete la prețuri mai mici decât în librării.(quasiote)