Când începi să mori

Vai, primul rid e ca prima pereche
de pantaloni scurți pe care-i îmbraci
e primăvară timpurie sau o toamnă
plină de cochilii de melci goale

chemi prietenii râzi le spui e
aproape o mică sărbătoare ei încă
nu au riduri sunt emoționați în
orașul de provincie lucrul acesta

trebuie îndelung comentat tu
începi să mori e ciudat chiar și
becul care-și zdrobește lumina de geam
a început să te încurajeze…

Poem de Adrian Alui Gheorghe

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: