Hai să dormim, iubito, pe podea.
Geamă bolnav de gelozie patul.
Vreau să te simt intrând sub pielea mea
ca într-un cort
unde-ți voi fi
amantul.
Câtă lumină înclini de la genunchi!
Cât aer pui cu sânii în mișcare!
să sufăr plin de seve ca un trunchi
de tei, răpus de tânăr
din picioare.
Azi pentru prima dată-am priceput
până la genă raiul și pustia,
cât de ușor e Stixul de trecut
în barca ta de coapse,
arămie.
Poem de Eugen Cioclea
Anunțuri
Lasă un răspuns