Statuie

Singur în amurg cu tine

și muzică de Ravel se revarsă peste noi

iar eu te cuprind în brațe,

fața ta de ghips răcoros

cald lipită de obrazul meu neras

și brațele tale parcă tremurând.

Ești tulburată, tulburată?

 

Câte lucruri n-am auzit împreună!

apoi mai toate ce le povestești

despre pudoarea artistică. Îți simt mijlocul aspru,

aspru cât pielea ne desparte

unul de altul. Voi sta gol

strâns lipit de tine,

atât de-aproape cât e cu putință.

 

Poem de Frank  O’Hara

Traducerea Constantin Abăluță și Ștefan Stoenescu(Meditații în imponderabil/Editura Univers/1980)


One response to “Statuie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: