Un poem de Gabriel Stănescu (1951-2010)

Ieşirea din somn

Mă trezesc deodată dintr-un somn greu neuman
Toate lucrurile par noi pentru mine
Mult prea reale pentru locul pe care-l ocupă
În economia peisajului
Mă trezesc dintr-un somn greu
Parcă m-aş fi întors din moarte întinerit
Într-o altă existenţă fusesem un sfeşnic de argint
Într-o alta un cais înflorit
Cât timp s-a scurs de la plecarea mea?
Câţi m-au dat uitării?
Câţi m-au întristat şi mâhnit?
Mă trezesc dintr-un somn greu neuman
Toate lucrurile sunt noi pentru mine
Cum de-am rătăcit drumul?
De ce pe strada asta nu mai locuieşte acum nimeni?


One response to “Un poem de Gabriel Stănescu (1951-2010)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: