Podul Cotroceni

În apa galbenă a Dâmboviței m-am privit.

Era, cred, toamnă și mă credeam student.

Credeam că te iubesc, că ești nebună

De mine.

*

Eram așa cum sunt: gălbui, nedefinit.

Orașul tot se urinează-n mine.

Dar nu îmi pasă.

*

Ai vrut să mori. Am vrut

Să simt cum mâna

Mi se desprinde și plutește peste case. Și că rămâne

O mână galbenă în loc.

*

În apa Dâmboviței m-am privit.

Ce dacă era toamnă! Ce dacă aveam frunze

De soc și de arțar pe față!

Poem de Alexandru Mușina.


3 responses to “Podul Cotroceni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: